Falimentul oficial al CFR Marfă
CFR Marfă a depus miercuri, oficial, cererea de intrare în faliment, a anunțat viceprim-ministra interimară Oana Gheorghiu. Aceasta a explicat că situația companiei se datorează unei „contradicții structurale” pe care statul român, în calitate de proprietar, a refuzat ani de zile să o rezolve.
„CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicție structurală pe care statul român a refuzat să o rezolve. CFR Marfă fusese construită pentru România industrială, având clienți captivi și fluxuri previzibile. Însă România s-a schimbat, iar transportul feroviar de marfă a devenit competitiv și orientat către client,” a declarat Gheorghiu.
Viceprim-ministra a subliniat că operatorii privați au înțeles rapid schimbările din piață, în timp ce CFR Marfă a pierdut cotă de piață, personalul a rămas supradimensionat, activele au îmbătrânit și datoriile au crescut. Statul a ales să amâne problema prin neîncasări, reeșalonări și anulări de datorii către alte companii de stat.
„Nu a existat restructurare reală, iar în 2013, privatizarea a eșuat, iar statul nu a mai încercat nimic structural până când nu a fost constrâns să ia o decizie,” a adăugat Gheorghiu. Comisia Europeană a început o investigație în 2017, culminând cu o decizie în februarie 2020, prin care a stabilit că ajutoarele de stat acordate CFR Marfă, în valoare de aproximativ 570 milioane euro, erau incompatibile și trebuiau recuperate, ceea ce se traduce în peste 2,6 miliarde lei.
Gheorghiu a explicat că problema nu s-a limitat la CFR Marfă, ci reflectă incapacitatea statului român de a acționa responsabil ca proprietar. „Statul a vrut simultan ca această companie să facă de toate: să păstreze locuri de muncă, să mențină tarife suportabile, să conserve infrastructură și capabilități strategice, dar fără să accepte costul explicit al acestor obiective,” a spus ea.
În martie 2020, a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, un mecanism sub control judiciar care a permis separarea activităților viabile de cele neviabile, transferând activitatea viabilă către un nou operator, Carpatica Feroviar, și lăsând compania originală cu datoriile istorice și activele neesențiale să intre în faliment.
Gheorghiu a subliniat că România are nevoie de capacitate feroviară națională, iar scopul nu a fost niciodată dispariția transportului feroviar de marfă al statului, ci eliminarea mecanismului prin care CFR Marfă acumula sistematic ajutoare de stat ilegale. „Această restructurare a fost complet necesară. Dacă noul Carpatica Feroviar va acționa ca un operator feroviar comercial cu disciplină financiară și un mandat clar pentru serviciile strategice, atunci restructurarea își va atinge scopul,” a afirmat ea.
Gheorghiu a concluzionat că statul român trebuie să definească clar așteptările de la companie, deoarece nicio companie nu poate fi simultan infrastructură strategică, angajator social și companie comercială orientată spre profit. „CFR Marfă este testul. Dacă mecanismul funcționează, devine model. Dacă reapare sub forma unor pierderi cronice, atunci nu va fi fost decât un alt capitol al aceleași povești tragice pentru țara noastră,” a adăugat ea.
