Industria cărbunelui din Rusia în criză
Industria cărbunelui din Rusia se confruntă cu o prăbușire dramatică, cauzată de scăderea prețurilor globale și de sancțiunile impuse. Guvernul rus este nevoit să intervină pentru a proteja o sursă energetică crucială și un angajator major, conform The Moscow Times.
Cauzele crizei
Între 2021 și 2023, prețurile pentru cărbunele energetic și cel metalurgic au crescut semnificativ, dar acest trend s-a încheiat. Producția globală a crescut, în special în China, India și Indonezia, în timp ce cererea s-a temperat. Aceasta a dus la o prăbușire a prețurilor, de la 400 de dolari/tonă la sfârșitul lui 2022, la aproximativ 100 de dolari/tonă în mai 2025.
Impactul asupra exporturilor
Cărbunele rusesc se vinde acum cu un discount considerabil. După embargoul european, exporturile au fost redirecționate către Asia, unde cumpărătorii beneficiază de prețuri mai mici. Prețul de export al cărbunelui rusesc a atins 69 de dolari/tonă, cel mai scăzut nivel din 2020, iar costul de producție și transport depășește adesea prețul de vânzare.
Starea companiilor miniere
Procentul companiilor de cărbune care operează în pierdere a crescut de la 31,5% în 2023 la 53,3% în 2024. Patru dintre cele zece companii miniere ale SUEK, cel mai mare producător de cărbune din Rusia, și-au redus activitatea sau analizează închiderea. Roman Golovin, director de strategie la SUEK, a declarat că, în condițiile actuale, producția de cărbune energetic în Kuzbass este nerentabilă.
Importanța industriei cărbunelui
În ciuda dificultăților, guvernul rus nu pare dispus să permită prăbușirea industriei cărbunelui, având în vedere că aproximativ jumătate din producția anuală este consumată intern. Cărbunele a contribuit cu 12-13% la producția de energie electrică în 2023, având un rol esențial în sistemul energetic al țării.
Prăbușirea industriei cărbunelui din Rusia: Impact financiar și social
Industria cărbunelui din Rusia se confruntă cu o prăbușire semnificativă, având un impact profund asupra comunităților locale și economiei naționale. Regiuni precum Extremul Orient rus și Kemerovo (Kuzbass) depind în mare măsură de acest sector, cu aproximativ 146.500 de angajați și 30 de orașe care depind economic de industria cărbunelui. O prăbușire a acestei industrii ar putea fi devastatoare pentru aceste comunități.
Conform estimărilor Ministerului Energiei, industria va necesita 178 de miliarde de ruble (aproximativ 2,2 miliarde de dolari) în ajutor pentru acest an, în condițiile în care pierderile raportate pentru 2024 se ridică la 112 miliarde de ruble (1,4 miliarde dolari). În plus, pentru 2025, pierderile ar putea ajunge între 300 și 500 de miliarde de ruble (3,7 – 6,2 miliarde dolari), iar datoria totală a sectorului ar putea atinge 1,5 trilioane de ruble (18,6 miliarde dolari) până la finalul anului.
Analiștii subliniază că, deși sprijinul guvernamental poate menține industria pe linia de plutire, provocările fundamentale, cum ar fi competiția globală și tranziția către energia verde, rămân nerezolvate. Aceasta înseamnă că ajutoarele de stat vor trebui menținute sau chiar crescute în anii următori.
Impactul asupra bugetului federal nu este considerat catastrofal, dar ar putea destabiliza bugetele regionale din Kuzbass și republica Hacasia, unde taxele din cărbune constituie o parte semnificativă din veniturile locale. Economistul Vladimir Inozemtsev subliniază că problema principală este socială, nu financiară, și că găsirea unui nou rol economic pentru regiunea Kemerovo, care produce peste 50% din cărbunele Rusiei, reprezintă o provocare majoră.
Nemulțumirile concentrate în anumite profesii sau regiuni pot reprezenta un risc mai mare pentru autorități decât o frustrare generală legată de scăderea nivelului de trai.
Prăbușirea industriei cărbunelui din Rusia
Industria cărbunelui din Rusia se confruntă cu o criză profundă, având un impact semnificativ atât pe plan financiar, cât și social. Veniturile bugetare ale statului sunt în scădere, iar rezervele financiare sunt pe cale de epuizare. Această situație a fost evidențiată de economista Alexandra Prokopenko, care a subliniat că Fondul Național de Bunăstare este consumat rapid, în doar trei ani.
În acest context, Rusia a înregistrat un deficit bugetar record, care s-a ridicat la 3,7 mii de miliarde de ruble (aproximativ 45,8 miliarde dolari) la mijlocul anului, ca urmare a unei creșteri de 20% a cheltuielilor. Analiștii de la Banca Centrală estimează că deficitul anual va ajunge la 4,4 mii de miliarde de ruble (55 miliarde dolari), reprezentând 2% din PIB.
În fața acestor provocări, oficiali precum Valentina Matvienko, președinta Consiliului Federației, și Anatoli Artamonov, șeful comisiei de buget din Duma de Stat, au solicitat reduceri de cheltuieli și o disciplină fiscală mai strictă pentru a evita o deteriorare și mai gravă a situației financiare.
