Impactul creșterii prețurilor aurului și argintului asupra pieței bijuteriilor din România
Prețul crescut al aurului și argintului pe piețele internaționale provoacă efecte semnificative pe piața bijuteriilor din România, determinând ajustări de prețuri, schimbări în structura produselor și reducerea volumelor de vânzări. Comercianții subliniază lacunele legislative în tranzacțiile cu „aur vechi”, care pot genera concurență neloială și pierderi la bugetul statului.
Creșterea prețurilor bijuteriilor în primele luni ale anului 2026 este rezultatul dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. În luna ianuarie 2026, prețul aurului a crescut cu peste 17%, continuând tendința din 2025, când aurul s-a apreciat cu 64,58%. Argintul a avut o evoluție și mai impresionantă, cu un avans de 147,95%. Producătorii și comercianții au fost nevoiți să-și ajusteze prețurile în raport cu aceste valori de referință.
„Bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică și emoțională, are la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul de vânzare este direct corelat cu aceste cotații și cu costurile de producție aferente”, a explicat președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif. Totuși, nu toate creșterile de pe bursă s-au reflectat imediat în prețul bijuteriilor de pe raft. Comercianții au suportat o parte din costuri prin ajustarea marjelor proprii, pentru a păstra produsele accesibile și pentru a-și menține clienții.
Structura prețurilor bijuteriilor
Evoluția prețului la raft este influențată de structura tehnică a fiecărei bijuterii. La produsele cu o pondere mare de metal (verighete, lanțuri simple, brățări masive), materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului, iar transferul creșterii cotațiilor este cel mai vizibil și rapid, prețul final reflectând 70-90% fluctuațiile de la bursă. În cazul bijuteriilor cu design complex sau gramaj mic, unde manopera și designul reprezintă o parte semnificativă din cost, creșterea prețului aurului se resimte mai temperată, cu un transfer de aproximativ 40-60% din creșterea bursei în prețul final. La argint, impactul la raft este adesea amortizat de valoarea manoperei, care este, în multe cazuri, mai mare decât cea a metalului propriu-zis.
Tendințe pe piața bijuteriilor din România
Creșterea cotațiilor pentru aur și argint pune presiune și asupra volumului vânzărilor de bijuterii în România. Producătorii apelează la optimizarea designului pieselor, realizând bijuterii mai ușoare ca gramaj. Mihai Trif a menționat că sectorul bijuteriilor resimte adesea primul efectele perioadelor de incertitudine geo-politică sau economică, iar clienții care revin în magazine după o pauză de 2-3 ani se confruntă cu o realitate a prețurilor mult diferită.
„O tendință majoră este optimizarea designului. Producătorii se orientează către realizarea unor piese mai ușoare, utilizând tehnologii care permit menținerea volumului vizual și estetic, dar cu un consum mai redus de metal prețios. O altă tendință este diversificarea aliajelor, cu o deschidere tot mai mare către variante mai accesibile, cum este aurul de 9K”, a explicat Mihai Trif.
Dificultăți pentru producătorii români de bijuterii
Mihai Trif a subliniat că există câteva mecanisme care afectează competitivitatea și producția de bijuterii noi. Unul dintre acestea este dezechilibrul fiscal. Magazinele de bijuterii și casele de amanet achiziționează bijuterii de la persoane fizice, iar bijuteriile achiziționate de la populație pot fi folosite ca acoperire contabilă pentru produse noi, provenite din traficul ilicit.
Un alt mecanism este avantajul incorect la raft. Producătorii plătesc TVA la prețul întreg de vânzare, în timp ce operatorii care utilizează regimul „second hand” plătesc TVA doar la marja de profit, ceea ce dezavantajează producătorul român. De asemenea, lipsa unui registru centralizat facilitează activitatea persoanelor care realizează tranzacții comerciale continue sub paravanul vânzării de bunuri personale.
Perspective pentru piața de bijuterii în acest an
Perspectivele pentru acest an depind în mare parte de fluctuațiile cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase. Dacă dificultățile din sector vor continua, riscul creșterii activităților ilegale este foarte mare. „Dacă evoluția metalelor prețioase va urma o pantă ascendentă agresivă, ne așteptăm la o prelungire a perioadei dificile pentru operatorii care se confruntă deja cu o scădere a volumului de vânzări. Totuși, dacă vom intra într-o perioadă de stabilitate, chiar și pe un platou de preț ridicat, procesul de recuperare a domeniului va începe să se resimtă”, a concluzionat Mihai Trif.
