Propunerea care restricționează mandatele conducătorilor serviciilor de informații ar putea fi supusă votului în Senat după 15 septembrie
Biroul permanent al Senatului a stabilit miercuri termenul de 15 septembrie pentru acordarea avizelor și întocmirea raportului asupra proiectului USR care limitează mandatele șefilor serviciilor secrete. Inițiativa ar urma să ajungă în plen imediat după această dată și, dacă va fi adoptată, se va aplica inclusiv actualului șef al SPP, Lucian Pahonțu.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că în Biroul permanent nu au existat voturi împotriva calendarului stabilit și și-a exprimat speranța că proiectul va primi un vot favorabil în plen. „Imediat după această dată vom avea în plen inițiativa. Credem că este foarte importantă limitarea mandatelor, o practică des întâlnită în democrațiile avansate, care protejează statul de concentrarea excesivă a puterii în mâinile unui singur om. În Biroul permanent nu au fost voturi împotrivă. Sperăm ca proiectul USR să aibă un vot clar în plenul Senatului”, a afirmat Șipoș.
Întrebat dacă modificarea legislativă va produce efecte și în cazul directorului Serviciului de Protecție și Pază, parlamentarul a răspuns afirmativ. „Această inițiativă nu a fost făcută pentru o singură persoană, ci pentru toate aceste servicii”, a adăugat liderul senatorilor USR.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, s-a pronunțat, la rândul său, în favoarea limitării duratei mandatelor șefilor serviciilor. „Cu siguranță, da, este nevoie pentru sănătatea democrației ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp. Cred că așa este corect, cred că asta se întâmplă și în alte țări, și noi vom susține acest lucru”, a declarat marți Mircea Abrudean.
Acuzațiile la adresa lui Lucian Pahonțu au reapărut în atenția publicului după ce Recorder a publicat o anchetă potrivită că Lucian Pahonțu ar fi participat la reprimarea baricadei de la Intercontinental din 21 decembrie 1989 și la înăbușirea protestelor din timpul Mineriadei din iunie 1990. Președintele Nicușor Dan a respins acuzațiile apărute în spațiul public și a susținut că Pahonțu nu a participat la reprimarea manifestanților în timpul Revoluției din decembrie 1989 sau ulterior. Pahonțu a transmis că își dorește ca acuzațiile să fie clarificate cât mai repede și că are convingerea că verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității vor demonstra că nu a desfășurat activități care ar putea fi încadrate drept „poliție politică”. Pahonțu a respins orice implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor din 21 și 22 decembrie 1989 și în violențele comise împotriva protestatarilor din Piața Universității în 13 și 14 iunie 1990.
Limitarea mandatelor șefilor serviciilor a mai fost propusă în Parlament. La 12 aprilie 2018, fostul deputat PSD Liviu Pleșoianu a depus la Camera Deputaților patru proiecte de lege care vizau conducerile SRI, SIE, SPP și STS. Inițiativele prevedeau ca directorii și adjuncții celor patru servicii să fie numiți pentru un singur mandat, care să nu depășească patru ani. În expunerea de motive, Pleșoianu susținea că limitarea mandatelor este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii în mâinile șefilor serviciilor, afirmând că „Puterea îndelungată corupe!”.
Dezbaterea privind mandatele apare și în contextul problemelor legate de controlul parlamentar asupra serviciilor. Potrivit unei analize, rapoartele de activitate ale SRI pentru perioada 2021–2024 au trecut de Comisia parlamentară de control, dar nu au mai fost dezbătute și votate în plenul reunit al Parlamentului. Ultimul document care a ajuns la vot a fost raportul de activitate al SRI pentru anul 2020, aprobat în octombrie 2023. Rapoartele pentru anii următori au rămas blocate în circuitul parlamentar.
În cazul SIE, rapoartele de activitate sunt secretizate prin lege și pot fi consultate numai de membrii comisiei parlamentare de control, neurmând aceeași procedură de dezbatere și vot în plen aplicată rapoartelor publice.
