Răspunsul CSM după întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat clarificări publice cu privire la întâlnirea dintre președintele Curții Constituționale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, președintele PNL. CSM subliniază că este esențial să se protejeze CCR și să se mențină încrederea publicului în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.
Informațiile referitoare la această întâlnire au generat întrebări legitime în rândul opiniei publice, având în vedere că întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze de relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Bolojan.
CSM a declarat că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul orientat spre transparență și clarificare publică, subliniind că independența unei jurisdicții depinde nu doar de normele sale de organizare, ci și de conduita persoanelor care o reprezintă. Această exigență este cu atât mai importantă în cazul CCR, având în vedere că hotărârile sale au efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului.
CSM a reamintit că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a standardelor de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele implicate. În acest context, CSM a solicitat clarificări asupra împrejurărilor întâlnirii, natura acesteia și obiectul discuțiilor.
Pe de altă parte, CCR a precizat că președinta instituției, Elena-Simina Tănăsescu, nu a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan cauze aflate pe rolul Curții, deși întâlnirea a avut loc. Informațiile despre întâlnire au fost distribuite anterior de senatorul PSD Daniel Zamfir.
CCR urmează să se pronunțe asupra Legii integrității în data de 17 august, având în vedere sesizările de neconstituționalitate formulate de președintele Nicușor Dan și de alți senatori PNL și USR, referitoare la formulările ambigue din actul normativ.
