Franța depășește Grecia în ceea ce privește rata de împrumut
Rata de împrumut pe piețele financiare a Franței a depășit-o, pentru scurt timp, pe cea a Greciei, un eveniment fără precedent care reflectă temerile investitorilor în legătură cu situația politică din Franța, conform AFP.
Pe piața obligațiunilor, rata împrumuturilor pe o perioadă de zece ani pentru Grecia se situa recent la 3,02%, similară cu cea a Franței. Totuși, mai devreme în timpul ședinței de tranzacționare, rata de împrumut a Franței a atins 3,05%, marcând o mică, dar simbolică diferență în favoarea Greciei, la peste zece ani de la criza zonei euro.
Acest fapt sugerează că piața percepe acum un risc similar în împrumuturile Franței și Greciei. Aurélien Buffault, un manager de obligații de la Delubac AM, a comentat că, deși Franța are o marjă de manevră, simbolul acestei situații este evident. El a adăugat că există două traiectorii divergente ale finanțelor publice, Grecia recuperându-se după faliment și plasarea sub tutela Fondului Monetar Internațional (FMI).
De asemenea, marți, diferența între ratele de împrumut ale Franței și Germaniei a atins cel mai mare nivel din 2012, indicând o degradare continuă a finanțelor publice ale Franței, agravată de criza COVID-19. Franța a pierdut ratingul AAA în 2012, iar de atunci ratingul său a fost degradat constant.
Vineri, Franța urmează să fie evaluată de agenția S&P Global Ratings, în contextul în care Guvernul francez nu reușește să convingă în legătură cu eficiența proiectului bugetului pentru 2025, destinat redresării finanțelor publice deteriorate. Guvernul intenționează să utilizeze Articolul 49.3 din Constituție pentru adoptarea bugetelor fără vot în Parlament, un proces ce se confruntă cu riscuri de răsturnare prin moțiuni de cenzură din partea opoziției.
Cu toate acestea, Buffault subliniază că Franța beneficiază de una dintre cele mai bine gestionate datorii din lume, fiind considerată foarte lichidă, ceea ce este un aspect pozitiv. În ciuda semnalelor de alarmă, Franța nu se află pe marginea prăpastiei și rămâne o țară structural mai degrabă bogată.
