România, pe cale de a deveni dependentă de importurile de energie
România va fi nevoită să importe energie în următorii aproximativ doi ani, până când noile capacități de producție vor intra în funcțiune, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. El consideră puțin probabil ca marii consumatori să fie deconectați temporar de la rețea. Nicolescu avertizează că importurile și eventualele probleme de producție ar putea pune presiune pe prețuri și subliniază importanța evitării panicii pe piața energiei.
Închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă exercită o presiune suplimentară asupra sistemului energetic, însă Nicolescu afirmă că România are suficiente opțiuni pentru a acoperi necesarul de energie. „Nu cred în acest scenariu” al deconectării temporare a marilor consumatori, a declarat Nicolescu. Potrivit acestuia, România poate apela la capacitățile de producție aflate în rezervă și la importuri.
Surse de import pentru România
În cazul în care producția internă nu va fi suficientă, România poate importa energie din țările cu care are interconexiuni, precum Grecia, Bulgaria și Ucraina. „Există capacități transfrontaliere, mă refer la liniile de conectare, care sunt disponibile și cred că vor exista și capacități de producție disponibile”, a explicat Nicolescu. El estimează că România s-ar putea confrunta cu o astfel de situație timp de aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție vor intra în funcțiune. Ulterior, România ar putea reveni la statutul de exportator de energie.
Critica ritmului de dezvoltare a proiectelor energetice
Nicolescu critică ritmul în care au fost dezvoltate proiectele energetice ale companiilor de stat. El a dat exemplul unei centrale al cărei proiect a fost început în urmă cu aproximativ 12 ani și care nu este încă finalizat. „În 12 ani ne-au crescut copiii, am îmbătrânit, s-au lansat mii de sateliți în spațiu. Noi nu o terminăm”, a spus Nicolescu. Fostul ministru susține că există mai multe proiecte private aflate într-un stadiu avansat și se bazează pe investițiile din sectorul privat pentru creșterea producției de energie.
Centralele pe cărbune și forța majoră
În ceea ce privește centralele pe cărbune, Nicolescu afirmă că acestea pot fi utile în perioadele de criză. Pe termen lung, însă, România ar trebui să se bazeze pe soluții mai eficiente și pe noi capacități de producție. Fostul ministru consideră că închiderea unor centrale pe cărbune înainte ca acestea să aibă capacități noi care să le înlocuiască a fost o greșeală. „Întâi pui în loc și apoi închizi”, a spus Nicolescu, subliniind utilitatea centralelor existente, chiar dacă sunt vechi, în perioadele în care sistemul are nevoie de energie suplimentară.
Întrebat dacă furnizorii ar putea invoca forța majoră pentru a modifica prețurile din contractele existente, Nicolescu a explicat că situația nu este atât de simplă. Forța majoră se referă, în general, la situații excepționale precum calamități naturale, cutremure, războaie sau fenomene extreme. Stabilirea concretă a existenței unei situații de forță majoră nu îi revine însă lui, ci instanțelor, în cazul unui litigiu.
Principala sa îngrijorare rămâne legată de efectul discuțiilor despre forța majoră și eventualele mesaje alarmiste asupra prețurilor. „Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri”, a spus Nicolescu, subliniind importanța explicării corecte a situației pentru a preveni reacțiile de panică pe piața energiei.
