Rețelele de influență ale Kremlinului: Cum au reacționat boții și trolii după incidentele cu dronele din Galați și Constanța
Campanii coordonate, menite să slăbească încrederea românilor în autorități, dar și în NATO și Uniunea Europeană, s-au propagat pe rețelele de socializare Facebook și TikTok, după episoadele cu dronele de la Galați și Constanța. Aceste episoade au fost folosite de Rusia în războiul cognitiv împotriva României. Experții au realizat o analiză amplă privind „Războiul cognitiv al Rusiei împotriva României”, în care au evidențiat activarea rețelelor de troli și boți imediat după atacul cu drone de la Galați și explozia dronei ucrainene din Portul Constanța.
În urma analizei a peste 2.300 de comentarii de pe Facebook și TikTok, specialiștii au descoperit campanii coordonate care susțineau că Ucraina reprezintă un pericol, că NATO nu ajută România și că armata țării este slabă. De exemplu, un comentariu în limba rusă, care ironiza NATO, a strâns 2.066 de aprecieri după incidentul de la Galați. Temele antioccidentale și cele menite să slăbească încrederea românilor în autorități au fost rapid preluate de mii de conturi, facilitând viralizarea mesajelor.
Analiza a relevat că spațiul digital românesc nu a fost martorul unei efervescențe spontane, ci al unei activări coordonate de vectori de dezinformare, care a distorsionat percepția publică. Un prim indicator al acestei distorsionări a fost identificarea unor conturi hiperactive, lipsite de identitate vizuală și cu denumiri generice. Aceasta a descris o tactică de astroturfing, menită să creeze o falsă impresie de consens popular.
În raport se menționează că aceste conturi acționau ca multiplicatori de rezonanță, injectând aceleași mesaje rescrise cu modificări minore, ceea ce indica existența unor ghiduri de narațiuni distribuite coordonat. Activitatea de interacțiune, de la generarea de comentarii la distribuirea de like-uri și share-uri, poate fi complet automatizată prin agenți AI bazați pe modele mari de limbaj, mimând comportamentul uman și amplificând astfel panica în rândul populației.
Campaniile maligne ale Kremlinului au fost favorizate de declarațiile necorespunzătoare ale unor demnitari și de modul greoi în care au comunicat anumite instituții ale statului. Experții subliniază că analiza își propune să identifice impactul interconectărilor dintre evoluțiile derivate din conflictul din Ucraina și erorile de comunicare strategică ale instituțiilor guvernamentale din România.
Efectele acestor operațiuni hibride se manifestă prin vulnerabilități rezultate din mesaje distorsionate, care afectează reacțiile actorilor politici și vectorii de opinie din mass-media. Aceste distorsiuni facilitează diseminarea și coagularea structurilor narative adverse, subminând credibilitatea pozițiilor oficiale.
Cetățeanul român este vulnerabil la acest război cognitiv din cauza manipulării și dezorientării deja existente, ceea ce creează un mediu propice pentru influențele externe. Experții sugerează că războiul cognitiv al Rusiei împotriva României va crește în intensitate, cu teme adaptate evenimentelor sociale majore pe care Kremlinul le va viza.
