România, chemată în fața Curții Europene pentru nereguli în monitorizarea poluării atmosferice
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, constatând că țara nu respectă obligațiile prevăzute în directivele europene privind calitatea aerului. Executivul comunitar a subliniat că rețeaua națională de monitorizare este incompletă, dispune de un număr insuficient de puncte de măsurare și nu furnizează date de calitate, conform normelor europene.
Uniunea Europeană are două directive care stabilesc modul în care trebuie măsurată și evaluată calitatea aerului. Acestea impun fiecărui stat membru să dețină o rețea de stații care să măsoare poluanții din atmosferă. Stațiile trebuie să fie suficiente ca număr, amplasate în locuri reprezentative (în orașe aglomerate, zone industriale sau lângă trafic intens) și să ofere date corecte și complete. Scopul acestor reguli este de a permite statelor să ia decizii informate pentru protejarea sănătății publice.
Comisia Europeană a transmis că România nu și-a organizat rețeaua de monitorizare în conformitate cu aceste cerințe. Multe locuri nu dispun de suficiente puncte de măsurare, iar unele dintre stațiile existente nu sunt amplasate corespunzător. În plus, calitatea datelor colectate nu este la nivelul cerut, ceea ce face ca măsurătorile să fie incomplete sau nesigure. Aceste probleme afectează monitorizarea mai multor poluanți importanți, cum ar fi particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf și oxizii de azot, precum și substanțe toxice precum metalele grele și benzo(a)pirenul, un compus recunoscut ca fiind cancerigen.
Fără o monitorizare corectă, este dificil de evaluat riscul real pentru populație. Comisia Europeană a avertizat România începând din 2017, printr-o primă scrisoare oficială, urmând ca în 2019 să fie emisă o nouă atenționare, iar în 2023 un aviz motivat, ultimul pas înainte ca dosarul să fie trimis la Curtea de Justiție. Deși autoritățile române au început modernizarea rețelei de monitorizare, Comisia consideră că aceste schimbări nu sunt suficiente și că rămân multe neconformități.
Monitorizarea corectă a aerului nu este doar o obligație birocratică, ci și fundamentul oricărei strategii de reducere a poluării. Particulele PM2.5 sunt asociate cu boli precum astmul și afecțiuni cardiovasculare, iar benzo(a)pirenul poate crește riscul de cancer. În absența unor date precise despre nivelurile acestor substanțe, România nu poate proteja eficient populația.
Odată ce cazul este trimis la Curtea de Justiție a UE, România poate fi obligată să ia măsuri rapide și eficiente pentru a remedia deficiențele. În caz de neconformitate, Curtea poate impune sancțiuni financiare, inclusiv penalități plătite zilnic până la rezolvarea problemelor. Directivele pe care România nu le respectă fac parte din strategia europeană pentru reducerea poluării până în 2030, un obiectiv major al UE pentru sănătatea publică și protejarea mediului.
