România se confruntă cu un risc crescut de secetă
România se află printre țările europene unde rezervele de apă scad într-un ritm alarmant, conform unei analize realizate de cercetătorii de la University College London. Studiul, bazat pe date satelitare din perioada 2002–2024, evidențiază o diminuare constantă a apei subterane și a umidității solului în sudul și sud-estul Europei, în timp ce nordul continentului devine mai umed.
Cercetătorii avertizează că această tendință, corelată cu schimbările climatice, afectează deja agricultura, alimentarea cu apă și ecosistemele dependente de resursele subterane. Mohammad Shamsudduha, profesor de criză a apei și reducerea riscurilor, a declarat că aceste rezultate ar trebui să fie un „semnal de alarmă” pentru politicieni. El subliniază că probabilitatea de a depăși limita de 1,5 grade Celsius este în creștere, cu consecințe deja vizibile.
Studiul a descoperit un dezechilibru accentuat: nordul și nord-vestul Europei devin tot mai umede, în timp ce regiuni extinse din sud și sud-est, inclusiv România, se usucă accelerat. În Regatul Unit, tendințele sunt mixte, cu vestul devenind mai umed și estul mai uscat.
Chiar dacă cantitatea totală de precipitații poate fi stabilă sau ușor crescătoare, modelul precipitațiilor se schimbă, cu averse mai puternice și perioade mai lungi de secetă, mai ales vara. Apa subterană, considerată mai rezistentă la schimbările climatice decât apa de suprafață, este afectată de ploile torențiale de vară, care pot provoca pierderi rapide și inundații.
Strategia UE privind reziliența la apă
Conform Agenției Europene de Mediu, cantitatea totală de apă extrasă din surse de suprafață și subterane în UE între 2000 și 2022 a scăzut, însă extracțiile din pânza freatică au crescut cu 6%, în principal pentru alimentarea publică cu apă (18%) și agricultură (17%). Apa subterană a reprezentat 62% din totalul alimentării publice cu apă și 33% din necesarul de apă pentru agricultură în 2022.
Comisia Europeană afirmă că strategia UE privind reziliența la apă urmărește să ajute statele membre să își adapteze gestionarea resurselor de apă la schimbările climatice. Aceasta include construirea unei „economii inteligente din punct de vedere al utilizării apei” și o recomandare de îmbunătățire a eficienței cu „cel puțin 10% până în 2030.”
Hannah Cloke, profesor de hidrologie, a subliniat că tendința pe termen lung este alarmantă, având în vedere secetele severe din ultimii ani. Agenția pentru Mediu din Anglia a avertizat că țara trebuie să se pregătească pentru o secetă ce ar putea continua până în 2026, dacă nu vor exista ploi semnificative în toamnă și iarnă.
Ministrul britanic al apei, Emma Hardy, a declarat că guvernul ia măsuri decisive, inclusiv dezvoltarea de noi rezervoare pentru a asigura reziliența pe termen lung. Cu toate acestea, experții avertizează că soluțiile pe termen lung nu sunt suficiente fără o gestionare mai bună a resurselor de apă.
Tendința de uscare a Europei va avea efecte de amploare, afectând securitatea alimentară, agricultura și ecosistemele dependente de apă. Rezervele în scădere ale Spaniei pot influența direct Regatul Unit, care depinde de fructele și produsele vegetale din această țară.
Schimbările climatice sunt reale și în desfășurare, ceea ce solicită o gestionare mai bună a apei și deschiderea către soluții inovatoare, cum ar fi colectarea pe scară largă a apei de ploaie.
