România și Republica Moldova sărbătoresc cobza, un nou simbol al patrimoniului cultural imaterial UNESCO
Meșteșugul și interpretarea la cobza românească au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, conform anunțului Ministerului Culturii. Dosarul, coordonat de Ministerul Culturii din România, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a fost acceptat de Comitetul Interguvernamental al Convenției Patrimoniului Cultural Imaterial, în cadrul sesiunii desfășurate la New Delhi.
„Eforturile noastre de a prezenta în mod riguros acest patrimoniu, care și-a pus amprenta profund asupra repertoriului muzical tradițional din România, reprezintă doar o parte vizibilă a eforturilor depuse, timp de generații, de meșteșugari și interpreți. Astăzi, aceste eforturi au fost răsplătite. Sunetul inconfundabil al acestui instrument are, de acum, un viitor și mai frumos”, a declarat un oficial al Ministerului Culturii.
Cu această ocazie, miniștrii Culturii din România și Republica Moldova au purtat o convorbire telefonică, felicitându-se reciproc și discutând despre o viitoare întâlnire, care va avea loc în curând la București. Delegația României a fost condusă de ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a inclus-o pe Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO, consolidând parcursul constant al României în protejarea și promovarea patrimoniului viu, ancorat în practici transmise din generație în generație, în continuitate culturală și responsabilitate față de tradiția națională.
Înscrierea recunoaște nu doar sonoritatea cobzei, ci și meșteșugul confecționării instrumentului, tehnicile de interpretare și rolul comunităților care au păstrat acest instrument ca simbol identitar și expresie a unei profunde semnificații sociale.
Președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, deputatul Dumitrița Gliga, a declarat: „Astăzi celebrăm un nou succes, rezultat al unei munci temeinice, promovată cu perseverență și construită împreună cu oamenii care duc mai departe aceste practici tradiționale. Ca politician, susțin necesitatea unor politici publice culturale coerente, responsabile și gândite pe termen lung. Protejarea patrimoniului și a oamenilor care îl slujesc este un demers de sustenabilitate culturală și o datorie față de generațiile viitoare.”
„Cobza vine astăzi să întregească firesc această suită de frumuseți. Instrumentul care a însoțit, de secole, horele, ritualurile, nunțile și cântecele românilor primește astăzi recunoașterea internațională pe care o merită. Este o realizare importantă, dar și un angajament pentru viitor: să protejăm instrumentul, să susținem meșteșugul confecționării sale, să promovăm arta interpretării și să transmitem mai departe ceea ce ne definește ca națiune”, a adăugat Dumitrița Gliga.
În urmă cu trei ani, în luna decembrie, cămașa cu altiță a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, alături de tradiția creșterii cailor lipițani. Un an mai târziu, transhumanța a fost recunoscută ca element de patrimoniu imaterial.
„Înscrierea cobzei în UNESCO reflectă munca valoroasă a comunităților de practicieni, a meșteșugarilor, a școlilor tradiționale, a specialiștilor și colaborarea instituțională dintre România și Republica Moldova. România își reafirmă angajamentul de a susține patrimoniul viu ca motor de identitate culturală, educație și dezvoltare durabilă”, a concluzionat Dumitrița Gliga.
