Schimbări în sistemul judiciar: CSM propune mandate de 5 ani pentru procurorii-șefi ai DNA și DIICOT, fără opțiunea de reînnoire
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, pe 4 februarie, propunerile de modificare a legilor justiției către Ministerul Justiției și comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților. În comunicatul CSM se menționează că aceste propuneri au fost formulate în urma consultărilor cu procurorii, având ca scop îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul justiției.
Printre propunerile semnificative se numără stabilirea mandatelor procurorului general și ale procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) la 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii. Această măsură vizează consolidarea independenței și responsabilității în conducerea acestor instituții.
De asemenea, procurorii solicită introducerea unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere, atât la nivelul Ministerului Public, cât și în instanțe și parchete. Aceste concursuri ar include examene axate pe management și prezentarea unor proiecte de organizare.
Consultările au relevat, de asemenea, necesitatea reglementării competenței DNA de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați. În plus, promovarea judecătorilor și procurorilor ar trebui să se realizeze printr-un examen scris de tip grilă, pentru a evalua atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de a rezolva spețe practice.
Modificările propuse includ și revizuirea procedurii de numire în funcțiile de conducere din instanțe și parchete, cu scopul de a introduce un examen de verificare a cunoștințelor teoretice în managementul și organizarea judiciară. De asemenea, se propune limitarea duratei delegării judecătorilor și procurorilor, stabilind o durată maximă totală și un plafon al prelungirilor succesive, pentru a preveni utilizarea delegării ca instrument de presiune profesională.
Aceste propuneri sunt parte a unui demers mai amplu de reformare a sistemului judiciar, care include și limitarea posibilității de detașare a magistraților, permițându-le să activeze doar în instanțe, parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii.
