Sindromul Clădirii Bolnave: Semnele care îți pot afecta sănătatea
Ochi iritați, tuse seacă, senzație de gât uscat, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare sunt câteva dintre simptomele pe care le acuză multe persoane după ce petrec mai multe ore în spații puternic climatizate. Aceste manifestări sunt adesea asociate cu aerul condiționat, conform prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog.
„Sick Building Syndrome” (Sindromul Clădirii Bolnave) este un fenomen asociat calității necorespunzătoare a aerului din spațiile închise și utilizării incorecte a sistemelor de climatizare. Canicula favorizează apariția și accentuarea acestui sindrom. Medicul Oancea explică faptul că temperaturile ridicate determină oamenii să petreacă perioade tot mai lungi în încăperi climatizate, iar instalațiile de aer condiționat, dacă nu sunt întreținute corespunzător, pot genera un aer prea uscat sau insuficient ventilat, ceea ce poate duce la diverse manifestări, de la iritații ale căilor respiratorii până la cefalee și stare de oboseală.
Sindromul Clădirii Bolnave nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome care, de cele mai multe ori, se ameliorează după părăsirea clădirii. Totuși, expunerea repetată poate afecta calitatea vieții și poate agrava afecțiunile respiratorii preexistente.
Un alt risc asociat îl reprezintă filtrele necurățate ale instalațiilor de climatizare. Acestea pot acumula bacterii, precum Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter, dar și fungi, acarieni și polen, care pot agrava alergiile și afecțiunile respiratorii.
„Nu doar temperatura contează, ci și calitatea aerului pe care îl respirăm. Filtrele instalațiilor de aer condiționat trebuie curățate sau înlocuite periodic pentru a preveni acumularea bacteriilor, fungilor, acarienilor și altor particule care pot ajunge în căile respiratorii. De asemenea, este important să evităm diferențele foarte mari de temperatură”, subliniază medicul. Trecerea repetată de la 18-20 de grade Celsius în interior la peste 35 de grade în exterior obligă organismul să își activeze permanent mecanismele de termoreglare, ceea ce poate duce la deshidratare, oboseală, dureri de cap și iritații ale căilor respiratorii, chiar și la persoanele fără afecțiuni pulmonare.
Expunerea repetată la aer condiționat și la diferențe mari de temperatură poate afecta temporar mecanismele naturale de apărare ale căilor respiratorii. Uscarea mucoasei bronșice și încetinirea clearance-ului mucociliar reduc capacitatea organismului de a elimina particulele inhalate, favorizând astfel multiplicarea virusurilor respiratorii, precum rinovirusurile, virusurile gripale sau virusul sincițial respirator. La persoanele vârstnice, pacienții cu boli pulmonare cronice și cei cu imunitatea scăzută, aceste infecții pot evolua către pneumonii care necesită spitalizare.
