Sorin Grindeanu are încredere că Legea ANI va fi validată de Curtea Constituțională
Sorin Grindeanu a declarat joi, într-o conferință de presă, că așteaptă decizia Curții Constituționale pe tema Legii integrității și că va convoca o nouă sesiune extraordinară pentru modificarea articolelor care ar putea fi declarate neconstituționale. Liderul PSD consideră, însă, că legea, în actuala formă, va trece de testul constituționalității.
„Am încercat la Parlament să suplinim lipsa de performanță a premierului demis. Am stat aproape toată vara în sesiune extraordinară și am salvat, din perspectiva noastră, miliarde de euro din PNRR. Vom rămâne aici și săptămânile viitoare, până la intrarea în sesiune ordinară, în funcție de deciziile care pot veni de la Curtea Constituțională a României”, a declarat Grindeanu.
Grindeanu a subliniat că „ar fi bine să avem” luni o decizie concretă de la Curtea Constituțională pe tema Legii integrității, care este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. „Mă interesează luni să avem o decizie, iar CCR să ne spună dacă este constituțională sau nu, fie ce a semnalat PNL-USR, fie președintele, astfel încât să am timp să modificăm dacă este ceva de modificat, fie pe biodiversitate, fie pe Legea ANI, și să ne înscriem în termenul de 31 august când trebuie ca aceste legi să fie promulgate. Restul este mai puțin important”, a adăugat el.
Liderul PSD susține că, din perspectiva sa și a partidului, Legea integrității va trece de testul constituționalității. „Aș aștepta să văd ce va fi luni. Eu pot să spun că da (n.r. Articolele criticate de USR, PNL și Președintele României sunt constituționale) atât timp cât au fost votate, fiindcă altfel nu aveau votul colegilor mei și al meu în plen, dar să așteptăm luni să vedem ce iese (…) Dincolo de cine ar putea părea pierzător sau câștigător, mai important este să avem o decizie”, a mai declarat Grindeanu.
CCR discută luni criticile aduse Legii ANI
CCR a amânat pentru luni, 17 august, o decizie cu privire la sesizările PNL, USR și ale președintelui în ceea ce privește Legea integrității. O miză majoră a contestațiilor se referă la retroactivitatea sancțiunilor (Amendamentul „Fritz”). Prevederea controversată stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, susținând că legea dispune numai pentru viitor și nu poate adăuga sancțiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte și situații juridice deja finalizate sub vechea lege. Această prevedere a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, respectiv primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
Cea de-a doua contestație se referă la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață (Amendamentul „Grădinaru”). Noua lege extinde obligația de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, dar nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității reprezintă un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la 31 august. Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii.
Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” și că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în fața Comisiei Europene. Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere.
Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
