Strategia opoziției pentru suspendarea lui Nicușor Dan
Opoziția încearcă să strângă rândurile pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, însă planul se lovește de aritmetica parlamentară. Inițiatorii recunosc că, în prezent, nu au suficiente semnături pentru a declanșa procedura și speră să le adune până în februarie 2026.
Anunțul suspendării președintelui Nicușor Dan a fost făcut recent de senatorul Ninel Peia, ales pe listele S.O.S. România, care a părăsit ulterior formațiunea și a format grupul PACE – Întâi România, alături de alți foști membri S.O.S. și POT. Acesta a precizat că semnăturile necesare vor fi strânse începând cu 22 decembrie, iar cererea oficială va fi depusă pe 24 decembrie. Totuși, calculele parlamentare arată că demersul este departe de a fi sigur.
Pentru a iniția suspendarea, este necesară semnătura unei treimi din numărul total al parlamentarilor, ceea ce înseamnă 155 de semnături. În prezent, Opoziția reunește doar 153 de aleși. Chiar și reprezentanții AUR, care s-au alăturat demersului, au recunoscut dificultatea strângerii semnăturilor și speră să reușească până la începutul sesiunii din februarie 2026. Deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că, în acest moment, se bazează pe aproximativ 120 de semnături, cu posibilitatea de a ajunge la 140. Ei speră să strângă cele 155 de semnături necesare până în februarie.
În cazul în care Opoziția reușește să adune toate cele 155 de semnături, va trebui să treacă și de testul votului. Suspendarea trebuie votată de majoritatea parlamentară, adică de 233 de parlamentari, raportat la cei 463 de senatori și deputați actuali. Din cauza numărului insuficient de voturi din partea Opoziției, ar avea nevoie de sprijin din rândul Puterii, adică cel puțin 80 de voturi din partea PNL, PSD, USR, UDMR sau minorități.
Acuzațiile aduse președintelui
Inițiatorii demersului îl acuză pe Nicușor Dan de atacuri asupra independenței justiției, încălcarea principiului separației puterilor în stat și încălcarea atribuțiilor prezidențiale. Aceștia susțin că, în ultimele zile, președintele a avut o ingerință directă în funcționarea sistemului judiciar, prin atacuri publice repetate la adresa magistraților și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceste acțiuni contravin prevederilor Constituției, care garantează independența justiției și separația puterilor în stat, punând în pericol statul de drept.
Se menționează că președintele a depășit limitele rolului său de mediator între puterile statului, sfidând atribuțiile constituționale ale CSM și ale sistemului judiciar. În aceste condiții, inițiatorii consideră că există fapte grave care justifică declanșarea procedurii de suspendare, conform art. 95 din Constituție.
