Strategii în război și diplomație: noua conducere a ONU în fața provocărilor Rusiei
António Guterres se apropie de sfârșitul mandatului său de zece ani în funcția de secretar general al ONU, având o încredere publică scăzută în Ucraina, o dispută acerbă cu Israelul și un Consiliu de Securitate vulnerabil la obstrucționarea guvernelor pe care ar trebui să le tragă la răspundere. Mandatul său a adus realizări concrete, inclusiv un acord care a redeschis porturile ucrainene pentru exporturile de cereale în timpul invaziei rusești. Totuși, relațiile sale cu Moscova și disputele legate de poziția sa în privința Gazei au intensificat întrebările cu privire la modul în care își folosește autoritatea.
Următorul secretar general va moșteni aceste dispute și aceleași constrângeri instituționale, fiind nevoit să satisfacă Moscova pentru a evita un veto rus. Predecesorul său, Ban Ki-moon, a provocat o reacție furioasă din partea ambasadorului Ucrainei la ONU în 2016, după ce a evidențiat rolul Rusiei în încheierea conflictelor din Ucraina și Siria, menținând în același timp căuta cooperarea cu Moscova. Guterres a moștenit această abordare, lăudând sprijinul Rusiei pentru ONU în timpul unei vizite din mai 2021, în ciuda ocupării Crimeei de către Rusia de șapte ani.
Guterres a sprijinit integritatea teritorială a Ucrainei și a documentat abuzurile din Crimeea, dar diplomația sa publică a continuat să prezinte Moscova ca pe un partener a cărui cooperare ar trebui cultivată. Vizita sa din octombrie 2024 la summitul BRICS de la Kazan a provocat o furie specială în Ucraina, în contextul unui mandat de arestare emis împotriva lui Putin de către Curtea Penală Internațională. Deși a reiterat că invazia a încălcat Carta ONU, prezența sa a fost percepută ca o recunoaștere diplomatică a Rusiei.
Neîncrederea față de ONU se extinde dincolo de summituri. Un fost angajat al Organizației Internaționale pentru Migrație a afirmat că personalul local nu a beneficiat de măsuri adecvate de evacuare în timpul invaziei rusești. Sergii Kislytsia, pe atunci ambasadorul Ucrainei la ONU, a criticat inconsistențele din cadrul Secretariatului, subliniind că unele interpretări ale agresiunii nu reflectau poziția oficială a Adunării Generale. Un sondaj din noiembrie 2025 a arătat că aproximativ un sfert dintre respondenți aveau încredere în Guterres, în timp ce mai mult de jumătate nu aveau încredere.
În contrast, răspunsul lui Guterres la războiul dintre Israel și Hamas a demonstrat disponibilitatea sa de a folosi puterile oficiale ale funcției. Pe 6 decembrie 2023, el a invocat pentru prima dată articolul 99 din Carta ONU, atrăgând atenția Consiliului de Securitate asupra pericolului războiului din Gaza. Deși a insistat pentru un armistițiu umanitar, intervenția sa a întâmpinat obstacole, inclusiv un veto din partea SUA asupra unei rezoluții care solicita un armistițiu umanitar.
Una dintre cele mai notabile realizări ale mandatului său a fost Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, negociată de ONU și Turcia în iulie 2022, care a permis exportul a peste 32 de milioane de tone de cereale către 45 de țări. Acordul a depins de cooperarea Rusiei, iar retragerea Moscovei în iulie 2023 a subminat acest progres. Guterres a făcut și reforme administrative, însă problemele fundamentale ale Consiliului de Securitate rămân, inclusiv dreptul de veto al membrilor permanenți.
Controversata ocupare de către Rusia a locului Uniunii Sovietice în Consiliul de Securitate continuă să fie contestată de Ucraina. Kislytsia a susținut că Moscova a ocolit procedurile necesare pentru a continua calitatea de membru al ONU, dar această contestare nu a dus la excluderea Rusiei. Rezolvarea acestei chestiuni depinde de guvernele care acționează prin intermediul ONU și nu de deciziile secretarului general.
Un sondaj recent al Fundației ONU a arătat că respondenții își doresc o conducere care să prevină și să oprească conflictele armate, cu 58% alegând această prioritate. Candidații pentru funcția de secretar general aduc experiențe diferite. Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și Rebeca Grynspan, liderul UNCTAD, au experiențe relevante, dar și critici. Carolyn Rodrigues Birkett, ambasadoarea Guyanei, a adoptat o poziție clară privind retragerea Rusiei.
Indiferent de cine va câștiga, noul secretar general va avea nevoie de cel puțin nouă voturi în Consiliul de Securitate și de absența unui veto din partea unui membru permanent, ceea ce înseamnă că va trebui să obțină acordul Kremlinului pentru a avansa în mandatul său.
