TikTok, lider în dezinformarea legată de sănătatea mintală
Peste jumătate dintre postările despre sănătatea mintală de pe rețelele sociale conțin informații eronate, iar TikTok înregistrează cele mai ridicate niveluri de dezinformare, în special în cazul subiectelor precum ADHD și autism, conform unui studiu recent. Până la 56% din cele 5.000 de postări analizate despre autism, ADHD, schizofrenie, tulburare bipolară, depresie, tulburări alimentare, tulburare obsesiv-compulsivă (OCD), anxietate și fobii s-au dovedit a fi inexacte sau nefondate.
Postările despre neurodivergență, precum autismul și ADHD, au avut un nivel mai ridicat de dezinformare decât orice alt subiect legat de sănătatea mintală, conform cercetătorilor. „Cercetarea noastră a identificat rate de dezinformare de până la 56% pe rețelele sociale. Acest lucru arată cât de ușor se pot răspândi videoclipurile atractive online, chiar și atunci când informațiile nu sunt întotdeauna corecte”, a declarat Eleanor Chatburn, coautoare a studiului de la University of East Anglia (Marea Britanie).
Cercetătorii au analizat 27 de studii care au evaluat acuratețea informațiilor despre sănătatea mintală și neurodivergență pe platforme precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și X. Dezinformarea a fost identificată în 17 dintre cele 27 de studii și a variat semnificativ în funcție de platformă și subiect, de la 0% în cazul videoclipurilor despre anxietate și depresie pe YouTube Kids, până la 56,92% pentru videoclipurile despre claustrofobia la RMN pe YouTube.
Studiul arată că nivelul dezinformării este constant mai ridicat pe TikTok decât pe alte platforme, inclusiv o rată de 52% pentru videoclipurile despre ADHD și 41% pentru cele despre autism. Prin comparație, YouTube a avut în medie o rată de dezinformare de 22%, iar Facebook puțin sub 15%.
Impactul asupra tinerilor
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul din șapte tineri cu vârste între 10 și 19 ani suferă de o tulburare mintală, ceea ce reprezintă 15% din povara globală a bolilor în această grupă de vârstă. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților.
Autorii studiului afirmă că mulți tineri folosesc aceste platforme pentru a-și înțelege simptomele și posibilele diagnostice. „Conținutul de pe TikTok a fost asociat cu faptul că tot mai mulți tineri ajung să creadă că ar putea avea tulburări de sănătate mintală sau neurodezvoltare”, a declarat Chatburn.
Deși această autoanaliză poate fi un punct de plecare util, autorii avertizează că ea trebuie urmată de o evaluare clinică realizată de un specialist. Dezinformarea poate duce la patologizarea unor comportamente obișnuite și la o înțelegere greșită a unor afecțiuni serioase. Consecințele pot depăși riscul unui diagnostic greșit, iar ideile false se pot răspândi, alimentând stigmatizarea și făcându-i pe oameni mai puțin dispuși să ceară ajutor.
Un purtător de cuvânt al TikTok a respins concluziile studiului, afirmând că „se bazează pe cercetări învechite și incomplete privind mai multe platforme”. „Realitatea este că eliminăm dezinformarea dăunătoare despre sănătate și oferim acces la informații de încredere de la OMS, astfel încât comunitatea noastră să se poată exprima și să găsească sprijin”, a adăugat reprezentantul TikTok.
