Epidemia de Ebola: Urgență de sănătate publică internațională
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat focarul de Ebola din Africa drept urgență de sănătate publică de importanță internațională. Până în prezent, 336 de persoane au fost infectate în țările din Africa Centrală și de Est, inclusiv Uganda și Republica Democratică Congo. Din păcate, cel puțin 88 de persoane au decedat.
Cauzele epidemiei
Ebola este cauzată de un grup de virusuri numite Ortoebolavirusuri. Tulpina virusului responsabilă de epidemie, Bundibugyo, este rară și nu există un vaccin care să protejeze populația de răspândirea sa, ceea ce o face deosebit de periculoasă. OMS declară o urgență de sănătate publică atunci când apare o epidemie gravă, bruscă sau neașteptată, care necesită o reacție internațională pentru a reduce răspândirea acesteia.
Organizația a declarat anterior urgențe de sănătate publică în timpul focarelor de mpox, COVID, Ebola, Zika, poliomielită și gripă porcină.
Informații despre focar
Virusul a fost detectat pentru prima dată pe 5 mai în Republica Democratică Congo (RDC) și a fost confirmat ca fiind tulpina Bundibugyo pe 15 mai. Boala s-a răspândit în Uganda, unde au fost detectate două cazuri în capitala Kampala. De asemenea, un caz suspect recent în Kinshasa, cel mai populat oraș al RDC, nu a fost confirmat pozitiv, dar există riscul ca focarul să se extindă și în acest oraș. OMS a avertizat că amploarea reală a focarului este probabil mai mare decât sugerează cifrele actuale.
Modul de transmitere
Liliecii fructivori africani sunt considerați gazdele naturale ale virusului Ebola. Maimuțele, primatele și antilopele pot contracta infecția de la lilieci. Primul caz la om a fost identificat în RDC în 1976, iar acesta este al 17-lea focar. Cel mai grav focar a fost epidemia din Africa de Vest din 2014–2016, cauzată de tulpina Zaire, care a ucis peste 11.000 de persoane. Virusul se transmite de la om la om prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate, inclusiv sângele, fecalele sau voma, chiar și după decesul acesteia. Personalul medical și îngrijitorii se confruntă cu cel mai mare risc de infectare.
Simptomele bolii
Simptomele bolii Ebola pot apărea brusc și includ febră, oboseală, stare generală de rău, dureri musculare, dureri de cap și dureri în gât. Acestea pot fi urmate de vărsături, diaree, dureri abdominale, erupții cutanate și afectarea funcțiilor renale și hepatice, care pot duce la insuficiență organică. În unele cazuri, apar sângerări și hemoragii. Aproximativ 50% dintre persoanele care contractează Ebola mor din această cauză, iar rata mortalității în focarele anterioare variază între 25 și 90%, în funcție de tulpină și de accesul la asistență medicală. Tulpina actuală are o rată de mortalitate de aproximativ 40%.
Vaccinuri și tratamente
Există două vaccinuri aprobate pentru Ebola, însă niciunul nu este eficient împotriva tulpinii Bundibugyo. Vaccinul Ervebo, lansat în 2015, a fost administrat la 345.000 de persoane în timpul focarelor din perioada 2018–2020 din RDC. Acesta funcționează prin antrenarea sistemului imunitar să recunoască virusul, fără a utiliza o tulpină vie. Celălalt vaccin, Zabdeno, necesită două doze și este destinat persoanelor cu contact direct și personalului medical. Vaccinurile pentru tulpina actuală Bundibugyo sunt încă în stadiul de cercetare.
Nu există tratamente specifice pentru tulpina Bundibugyo; tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor, cum ar fi menținerea tensiunii arteriale, reducerea vărsăturilor și a diareei, menținerea hidratării și gestionarea febrei și a durerii.
Gestionarea focarului
Răspunsurile de sănătate publică sunt supravegheate de strategia de supraveghere a Ebola a OMS, care combină comunicarea cu comunitatea, diagnosticarea rapidă, izolarea, urmărirea contactelor și înmormântările în siguranță pentru a opri transmiterea. Urmărirea contactelor implică identificarea persoanelor care au avut contact direct cu un caz simptomatic și monitorizarea lor zilnic timp de 21 de zile.
Îngrijorări și recomandări
Epicentrul focarului, provincia Ituri, este o regiune minieră afectată de conflicte, ceea ce crește riscul de răspândire. Cel puțin patru lucrători din domeniul sănătății au murit, ceea ce sugerează lacune în prevenția infecțiilor în unitățile medicale. Deși în prezent nu este necesară închiderea frontierelor, autoritățile au recomandat RDC și Ugandei să îmbunătățească urmărirea contactelor și să intensifice testarea de laborator.
