Trei asociații românești din Ucraina solicită ajutorul Bucureștiului pentru apărarea instituțiilor de învățământ în limba română
Trei organizații ale românilor din Ucraina au cerut autorităților de la București să intervină de urgență pe lângă conducerea de la Kiev pentru modificarea unui proiect de lege care, avertizează acestea, ar putea pune în pericol școlile cu predare în limba română. Reprezentanții comunităților românești au adresat un memoriu președintelui Nicușor Dan, ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, precum și președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din Parlament, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca, și președinților Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor.
Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa atrag atenția că un proiect de lege înregistrat de Rada de la Kiev poate afecta grav învățământul în limba română din comunitățile românești din Ucraina. În memoriu, acestea menționează că, deși proiectul conține unele prevederi utile, există chestiuni esențiale care trebuie corectate pentru a păstra școlile și învățământul în limba română.
„Noi suntem preocupați ca dreptul la educație în limba maternă să poată fi exercitat în fapt și ca legislația ucraineană să ofere comunității noastre garanțiile necesare pentru păstrarea școlilor, limbii și identității sale”, se arată în memoriu. Dreptul la educație în limba maternă este garantat de Constituția Ucrainei, care stipulează că persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul la educație în limba maternă și interzice restrângerea acestui drept prin legi noi.
Memoriul subliniază că Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997 reafirmă dreptul persoanelor române de a fi instruite în limba maternă într-un număr necesar de școli. Demersul vine într-un moment în care Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a examinat deja, pe 6 octombrie, proiectul de lege și a recomandat Parlamentului ucrainean adoptarea acestuia în primă lectură.
Asociațiile solicită autorităților române să intervină pentru:
- păstrarea și garantarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română, revenind la soluții legislative existente anterior anului 2017;
- garantarea dreptului copiilor români de a primi educație în limba română până la sfârșitul învățământului liceal și profesional;
- eliminarea formulărilor care permit ca limba română să fie folosită în educație doar „alături de” limba de stat;
- renunțarea la mecanismul prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă la cererea unei majorități de două treimi dintre părinți;
- instituirea unei excepții pentru clasele cu predare în limba minorității de la pragul minim general de cinci elevi;
- asigurarea continuității rețelei existente de instituții de învățământ în limba română și luarea în considerare, la orice reorganizare, a necesității de a păstra această rețea;
- acordarea și păstrarea statutului de instituție de învățământ a minorității naționale pe baza unor criterii care să nu conducă la dispariția treptată a școlilor românești;
- asigurarea că personalul instituțiilor de învățământ care asigură educația în limba română cunoaște și poate folosi această limbă.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru revitalizarea educației în limba română în localitățile unde aceasta se află în declin.
