Întâlnirea diplomatului american John Coale cu Aleksandr Lukașenko în Belarus
Trimisul special al Statelor Unite, John Coale, s-a întâlnit vineri la Minsk cu președintele belarus Aleksandr Lukașenko, având ca subiect principal discuțiile despre eliberarea deținuților politici din Belarus. Această întâlnire marchează reluarea dialogului dintre Washington și Minsk, după o lungă perioadă de sancțiuni și izolare diplomatică.
Lukașenko a declarat: „Se spune că Trump iubește să fie lingușit. Vreau să spun că îmi plac foarte mult acțiunile sale din ultima perioadă.” În cadrul întâlnirii, Lukașenko l-a salutat pe Coale cu o strângere de mână și o scurtă îmbrățișare, felicitându-l pentru numirea sa recentă în funcția de trimis special al lui Trump.
„În prezent, ești cel mai înalt oficial pe care îl avem în Belarus. Spune-i lui Trump că trebuie să facem ceva în această privință. Și o vom face”, a adăugat Lukașenko, adresându-se lui Coale într-un mod familiar. Lukașenko a mai afirmat: „Avem multe întrebări. Lumea se schimbă foarte repede și apar noi probleme pe care trebuie să le discutăm. Și poate chiar să le rezolvăm pe unele dintre ele.”
Trump a cerut eliberarea a până la 1.400 de persoane pe care le-a numit „ostatici”. În urma unei vizite anterioare a lui Coale în Belarus, în luna septembrie, Lukașenko a eliberat 52 de persoane, dintre care 40 erau deținuți politici. Totuși, grupul pentru drepturile omului Viasna a raportat că, de atunci, 167 de noi persoane au fost desemnate ca deținuți politici.
În ciuda discuțiilor, opoziția belarusă din exil îl acuză pe Lukașenko că operează o „ușă rotativă”, înlocuind vechii deținuți cu alții noi. Până la reluarea dialogului de către Trump, Lukașenko a fost tratat de guvernele occidentale ca un paria, în contextul sancțiunilor impuse pentru încălcările drepturilor omului și sprijinul său acordat Rusiei în războiul din Ucraina.
Lukașenko a permis Rusiei să folosească Belarusul ca rampă de lansare pentru invazia asupra Ucrainei din februarie 2022 și a acceptat să găzduiască rachete nucleare tactice rusești. Acum, analiștii consideră că Lukașenko caută o reconciliere cu Occidentul pentru a-și atenua izolarea și a determina Washingtonul să ridice sancțiunile rămase.
La 31 octombrie, Lukașenko a declarat că este deschis pentru o „înțelegere importantă” cu Statele Unite, atâta timp cât interesele Belarusului sunt respectate. Totuși, el a exprimat rezerve în privința eliberării persoanelor pe care le consideră oponenți ai statului.
Printre cei mai proeminenți deținuți se numără Ales Bialiatski, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2022, și Maria Kalesnikava, lidera protestelor de masă înăbușite de forțele de securitate ale lui Lukașenko după alegerile contestate din 2020.
Oficialii americani subliniază că implicarea administrației Trump într-un dialog cu Belarusul face parte dintr-o strategie pe termen lung de a îndepărta Minsk de influența Moscovei. Aceasta ar reprezenta o victorie pentru Washington, având în vedere că Belarusul a fost un constant factor de iritare pentru NATO.
Lituania a impus recent starea de urgență din cauza baloanelor lansate din Belarus cu țigări de contrabandă, care au provocat haos în spațiul său aerian. Lukașenko neagă responsabilitatea pentru aceste perturbări, pe care Lituania le consideră un „atac hibrid.”
Lidera opoziției belaruse din exil, Sviatlana Țihanouskaia, a declarat că SUA trebuie să utilizeze atât stimulente, cât și măsuri represive în negocierile cu Lukașenko, subliniind că deținuții politici sunt, pentru el, doar o monedă de schimb. „El vrea să vândă deținuții politici la un preț cât mai mare posibil,” a spus ea.
