Trump răstoarnă acuzațiile privind „devalorizarea” Premiului Nobel pentru Pace
Președintele american Donald Trump, cunoscut pentru dorința sa de a primi Premiul Nobel pentru Pace, nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel de a acorda distincția juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Totuși, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social o postare critică la adresa laureatei, acuzată de autorul mesajului că ar fi o adversară a Statelor Unite și a Israelului.
La câteva ore după anunțarea premiului, administrația americană a impus noi sancțiuni Curții Penale Internaționale (CPI), instituție la care Pillay a fost judecătoare. Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Washington și aliații europeni, care au salutat decizia Comitetului Nobel.
Deși Trump nu a oferit o declarație personală despre rezultatul votului Comitetului Nobel, a distribuit o postare în care se critică sever decizia de acordare a premiului. „Comitetul Nobel s-a făcut de râs iremediabil și a devalorizat cândva marele Premiu Nobel pentru Pace, acordându-i-l lui Navi Pillay de la ONU”, se afirmă în mesajul redistribuit de Trump. Postarea continuă cu acuzații la adresa juristei sud-africane, fiind descrisă ca „o adversară declarată a Americii și a Israelului”.
Autorul mesajului susține că Pillay ar fi sprijinit Hamas și că a condus o anchetă ce a concluzionat că Israelul a comis genocid, fără a prezenta dovezi pentru aceste afirmații. Mesajul îl laudă, în schimb, pe Trump pentru Acordurile Abraham și pentru eforturile depuse în vederea eliberării ostaticilor, încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina și reconstrucției Fâșiei Gaza, afirmând că aceste demersuri ar fi meritat recunoașterea prin Premiul Nobel pentru Pace.
Sancțiuni americane împotriva Curții Penale Internaționale
Administrația Trump a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva CPI, acuzând instituția de acțiuni împotriva intereselor americane. Măsurile ar putea viza inclusiv companiile care furnizează servicii Curții, afectând capacitatea acesteia de a-și desfășura activitatea. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat decizia prin opoziția administrației americane față de posibilele urmăriri penale ale cetățenilor Statelor Unite de către instanță.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe americani”, a declarat Rubio. „De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță incorectă, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a adăugat el.
Washingtonul a criticat de mult timp activitatea Curții, în special mandatele de arestare emise pe numele oficialilor israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu. De asemenea, SUA au contestat o anchetă anterioară privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, închisă între timp de instanță.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, avertizând că acestea vizează independența unei instituții judiciare internaționale. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă”, a declarat Khan.
Rubio a susținut că sancțiunile au fost concepute astfel încât Curtea și statele membre să poată răspunde preocupărilor Statelor Unite. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a precizat că Trezoreria americană urmează să emită licențe pentru a proteja anumite interese ale SUA, ceea ce ar putea permite excepții de la unele restricții.
Sancțiunile pot avea consecințe care depășesc relațiile directe dintre Washington și CPI, companiile cu sediul în SUA fiind împiedicate să colaboreze cu organizațiile sancționate. Reprezentanții Curții se pregătesc de luni de zile pentru posibilitatea unor sancțiuni, luând măsuri precum înlocuirea unor programe Microsoft cu alternative open-source.
La începutul săptămânii, grefierul Curții a cerut Uniunii Europene să fie pregătită să activeze „mecanismul de blocare”, prin care statele europene pot încerca să se protejeze de efectele sancțiunilor impuse de alte țări.
Rolul lui Navi Pillay la Curtea Penală Internațională
Navi Pillay, juristă sud-africană cunoscută pentru activitatea sa în domeniul justiției penale internaționale, a fost judecătoare la Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În motivarea acordării Premiului Nobel pentru Pace, Comitetul Nobel a declarat că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, inclusiv toate țările Uniunii Europene și majoritatea statelor NATO, dar Statele Unite și Turcia nu sunt membre. Sancțiunile impuse de SUA riscă să provoace tensiuni diplomatice suplimentare între Washington și partenerii săi occidentali.
