Ucraina și Rusia finalizează un nou schimb de prizonieri de război
Rusia și Ucraina au anunțat joi un schimb de câte 200 de prizonieri de război din fiecare tabără, ca parte a acordurilor încheiate în recentele negocieri de pace desfășurate la Geneva. Partea rusă a anunțat că alți 300 de prizonieri din fiecare tabără vor fi schimbați vineri.
Potrivit comandamentului militar rus, soldații ruși eliberați în acest schimb se află în prezent în Belarus, „unde primesc toată asistența psihologică și medicală necesară”, urmând să fie transferați ulterior în Rusia. Negociatorul-șef rus, Vladimir Medinski, a scris pe canalul său de Telegram că, în total, 500 de prizonieri din fiecare tabără vor fi schimbați joi și vineri.
Schimbul de prizonieri a fost confirmat și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat: „Astăzi, 200 de familii ucrainene au primit mesajul cel mai așteptat: cei dragi se întorc acasă”. Printre cei eliberați s-au numărat și luptători ucraineni capturați la oțelăria Mariupol, care a căzut în mâinile Rusiei în primul an de război.
Precedentul schimb de prizonieri de război între Rusia și Ucraina a avut loc la începutul lunii februarie, în urma celei de-a doua runde de discuții de pace desfășurate la Abu Dhabi, unde au fost schimbați 157 de prizonieri din fiecare tabără.
Negocieri tensionate
A treia rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia, mediate de SUA, a avut loc acum două săptămâni la Geneva și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara acestor noi schimburi de prizonieri. Discuțiile au abordat și modalitățile de verificare a unei încetări a focului, odată ce se va ajunge la un acord de pace, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată.
Puținele surse diplomatice care au comentat despre întâlniri au convenit că acestea au fost foarte tensionate, iar Rusia nu a cedat în fața cererilor sale, în special cererea de a-i ceda Ucrainei întregul Donbas, un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk, aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene. Zelenski refuză să-și asume politic o asemenea cedare teritorială și cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, pe care susține că îl va respinge în cazul cedării Donbasului.
