România solicită amânarea închiderii termocentralelor pe lignit
România va cere Comisiei Europene o amânare de până la 3 ani pentru închiderea termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) și a carierelor miniere asociate. Aceasta solicitare vine în contextul planului de restructurare convenit cu Bruxelles-ul, care prevede închiderea acestor capacități până în 2026.
Conform unui document analizat de Profit.ro, România ar trebui să închidă capacități de producție de energie pe lignit cu o putere instalată cumulată de 2.085 MW, conform angajamentelor actuale. Din cauza întârzierilor în investițiile CEO în noi unități de producție, inclusiv centrale pe gaze naturale și parcuri fotovoltaice, compania intenționează să contracteze consultanți pentru a elabora un proiect de modificare a planului de restructurare.
Acest proiect va include propuneri de modificare a măsurilor care nu pot fi implementate până la 31 decembrie 2026, cu termene propuse pentru extindere până cel mai târziu la 31 decembrie 2028. Este important de menționat că legislația actuală prevede că termocentralele pe lignit aflate în conservare pot fi activate doar în situații de criză, fără a beneficia de compensații pe piața energiei electrice.
România solicită amânarea închiderii termocentralelor pe lignit
România a început procesul de achiziție a unor servicii de consultanță pentru elaborarea unui document esențial destinat Comisiei Europene. Scopul acestui demers este de a solicita o amânare de până la 3 ani pentru închiderea termocentralelor pe cărbune și a carierelor miniere ale Complexului Energetic Oltenia. Documentul, intitulat „Studiul de adecvanță a sistemului energetic național (SEN) pentru orizontul 2030”, va argumenta necesitatea acestei amânări.
Principiul enunțat în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități stipulează că grupurile pe cărbune nu pot fi închise fără a fi înlocuite cu surse alternative de producție de energie, cum ar fi termocentrale pe gaz. De asemenea, se preconizează crearea unei rezerve de capacitate bazate pe cărbune pentru situații excepționale, precum stări de urgență sau crize energetice.
Aceste măsuri subliniază importanța menținerii infrastructurii energetice pe bază de cărbune ca parte a unei strategii de rezervă, având în vedere contextul actual și provocările energetice cu care se confruntă România.
