Un pahar de vin roșu zilnic: prieten sau dușman pentru inima ta?
Efectele consumului de alcool asupra sănătății sunt studiate de decenii, însă rezultatele cercetărilor nu sunt întotdeauna concordante. Unele studii sugerează că un consum redus ar putea avea beneficii, în timp ce altele indică faptul că orice cantitate de alcool implică riscuri. O nouă analiză a dovezilor disponibile încearcă să clarifice aceste contradicții, arătând că efectele alcoolului asupra sănătății sunt complexe. Prejudiciile produse pot fi încetinite sau parțial reversibile după reducerea consumului ori renunțarea la alcool.
O echipă de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Center for Addiction and Mental Health a revizuit un număr mare de studii privind efectele alcoolului asupra sănătății, inclusiv posibilele surse de eroare care pot influența rezultatele. Analiza reprezintă o actualizare a evaluărilor utilizate în estimările globale privind povara bolilor, inclusiv în studiile Global Burden of Disease și în rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind consumul de alcool.
Cercetătorii au analizat două aspecte importante ale consumului de alcool: cantitatea medie consumată și tiparele de consum, respectiv frecvența cu care este consumat alcoolul. De asemenea, au comparat rezultatele studiilor observaționale clasice cu cele obținute prin randomizare mendeliană, o metodă care utilizează informații genetice pentru a evalua mai riguros relațiile dintre factorii de risc și boli.
Potrivit cercetătorilor, analizele bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra unor presupuse efecte benefice ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace și al accidentului vascular cerebral ischemic. Șaizeci și două de boli pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool, în majoritatea cazurilor consumului excesiv. Printre acestea se numără cardiomiopatia alcoolică, ciroza hepatică și sindromul alcoolic fetal (SAF).
Analiza arată că alcoolul crește riscul unor boli infecțioase, precum tuberculoza, pneumonia, infecția cu HIV și infecțiile cu transmitere sexuală, dar și al unor boli neinfecțioase, inclusiv diabetul zaharat de tip 2, AVC, pancreatita, demența și diverse forme de cancer. În ceea ce privește cancerul, nu există un nivel sigur de consum; orice cantitate de alcool crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer.
În cazul cancerului de sân, chiar și consumul unui pahar de vin la două zile este asociat cu un risc mai mare de boală. Totuși, aceeași cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace. Din acest motiv, cercetătorii consideră că nu se poate vorbi despre un consum lipsit de riscuri, dar nici despre dovezi clare că nivelurile foarte reduse de consum sunt dăunătoare în toate situațiile.
Analiza nu a identificat dovezi științifice care să susțină că tipul de băutură alcoolică ar avea importanță; alcoolul produce efectele respective indiferent de forma în care este consumat. O altă concluzie importantă este că reducerea consumului sau renunțarea la alcool poate încetini evoluția unor afecțiuni și poate permite recuperarea parțială în anumite situații. Cele mai evidente exemple sunt riscurile acute asociate consumului de alcool, cum ar fi accidentele rutiere, care nu mai reprezintă un risc după încetarea consumului.
Există dovezi care sugerează că reducerea consumului poate scădea tensiunea arterială, un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. De asemenea, riscul de cancer poate scădea după întreruperea consumului. Totuși, în cazul unor boli cronice, anumite leziuni pot deveni ireversibile. De exemplu, afectarea ficatului poate suferi modificări care nu mai pot fi inversate, chiar dacă reducerea sau oprirea consumului poate încetini progresia bolii.
Cercetătorii consideră că sunt necesare studii mai bine concepute pentru a răspunde întrebărilor rămase deschise. Deși studiile randomizate reprezintă standardul de referință pentru evaluarea relațiilor cauzale, nu este etic ca participanții să fie obligați să consume alcool. În schimb, se pot realiza studii care să analizeze efectele reducerii consumului sau ale abstinenței.
