Un pas istoric în direcția transparenței: procesul de desecretizare a asistenței acordate Ucrainei de România
O organizație a câștigat un proces în prima instanță, obligând Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, precum și informații privind clasificarea acestora. Procesul a fost câștigat la Tribunalul București de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
APADOR-CH a solicitat Guvernului, încă din septembrie, să furnizeze detalii despre hotărârile prin care au fost aprobate ajutoarele militare către Ucraina, inclusiv dacă aceste informații sunt clasificate, cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și în ce clasă și nivel de clasificare se află.
Demersul APADOR-CH a venit după o cerere anterioară adresată Guvernului de a publica valoarea ajutoarelor oferite de România Ucrainei în ultimii ani. Ministerul Apărării a precizat că informațiile sunt clasificate și se regăsesc în hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”.
Asociația consideră că această victorie în justiție este un prim pas spre desecretizare. „Chiar și după această victorie, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne, deocamdată, necunoscută. Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu și cifrele în sine”, subliniază APADOR-CH.
Asociația adaugă că, dacă va obține datele hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele pentru Ucraina, „se vor putea cere informații despre valoarea exactă a ajutoarelor prevăzute în aceste hotărâri”. În cazul unui refuz, va fi necesar să se apeleze din nou la instanță, ceea ce ar putea duce la noi procese și, implicit, la o durată mare de timp pentru aflarea informațiilor dorite.
APADOR-CH subliniază că ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici, iar în alte state europene aceste informații sunt accesibile cetățenilor. „Este firesc ca cetățenii care produc acești bani să știe, măcar la nivel minim, cum și pe ce bază au fost luate deciziile respective, mai ales în contextul în care același Guvern le cere cetățenilor săi eforturi bugetare și măsuri de austeritate”, concluzionează asociația.
Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională, ci alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste, împiedicând cetățenii să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici.
