Viitorul educației: 15% din bugetul național dedicat învățământului până în 2030
Finanțarea educației și cercetării la nivel european, reforma curriculară pentru competențe cheie și protecția funcției școlii ca instrument de reducere a inegalităților se află printre obiectivele programului de guvernare al Cabinetului Tomac, la capitolul Educație. Educația este considerată un motor al mobilității și stabilității sociale, fiind recunoscută drept o problemă de securitate națională. Tinerii trebuie să fie capabili să recunoască și să evite manipularea, dezinformarea și extremismul.
O componentă esențială a acestui program se referă la investiția în profesori, subliniind că o școală de calitate nu poate exista fără cadre didactice bine pregătite și motivate. De asemenea, cercetarea este privită ca motor al inovării și dezvoltării economice, iar institutele de cercetare și universitățile trebuie să genereze cunoaștere și creativitate. Finanțarea substanțială, transparentă și predictibilă este esențială pentru atingerea acestor obiective.
Printre măsurile pe termen scurt se numără reformarea profesiei didactice, includerea salarizării corelate cu cele din sănătate și angajarea pe baza unui venit echivalent cu salariul mediu net. Se va pune accent pe selecția și promovarea cadrelor didactice pe criterii meritocratice și pe dezvoltarea unui program național de pregătire inițială și continuă centrat pe valori, educație reflexivă, psihopedagogie, etică și gândire critică.
Alte măsuri vizează reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional, cu investiții în educația timpurie în mediul rural, programul „Masă sănătoasă în școli”, „Școală după școală” cu un program clar de funcționare, creșterea numărului consilierilor școlari și formarea educatorilor pentru copiii cu cerințe speciale.
Programul de guvernare mai include măsuri pentru depolitizarea managementului școlar, concursuri reale pentru directori pe criterii clare de merit, contracte cu indicatori de performanță, reorganizarea inspectoratelor școlare și mărirea autonomiei școlilor. Se urmărește, de asemenea, reducerea birocrației profesorilor, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ și un cost redus.
Printre reformele structurale se numără obiectivul de a aloca 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030 și 1% din PIB pentru cercetare publică până în 2030. Acest angajament este descris ca fiind istoric și fără precedent, propunând o reformă bugetară structurală cu efecte compuse pe termen lung. România se confruntă cu cea mai joasă cotă de finanțare a cercetării din Uniunea Europeană, iar creșterea acesteia este considerată o condiție esențială pentru competitivitatea în domeniul cercetării, dezvoltării și inovației.
