Cod Galben de Îngrijorare în Economia Românească
Economia românească se confruntă cu o situație alarmantă, marcată de deprecierea monedei naționale, creșterea dobânzilor și reducerea liniilor de finanțare. Aceste condiții, împreună cu un nou val de inflație generat de liberalizarea piețelor de energie și gaze, pot conduce la falimente în serie pe lanțurile economice, conform experților în insolvențe.
Principalele vulnerabilități sunt observate în sectoare precum comerțul cu ridicata și amănuntul, construcții, depozitare, transporturi și servicii. Scăderea vânzărilor resimțită la nivelul întregii economii a dus deja la restrângerea semnificativă a afacerilor, în special în rândul IMM-urilor, unde microîntreprinderile sunt cele mai afectate.
Analiza realizată de Sierra Quadrant arată că peste 100.000 de firme din domenii economice dinamice, precum comerțul și construcțiile, se confruntă cu dificultăți de supraviețuire. O posibilă creștere a taxelor în contextul inflației ar putea duce multe dintre aceste afaceri către insolvență sau faliment.
Conform datelor Ministerului Finanțelor și Registrului Comerțului, numărul firmelor aflate în dificultate a depășit 160.000, un record al ultimilor cinci ani. Lipsa de predictibilitate fiscală, combinată cu provocările inflației și scăderii vânzărilor, amplifică temerile investitorilor. Discuțiile despre o posibilă reformă fiscală ce ar putea include creșteri ale TVA-ului și impozitelor exacerbează această situație.
Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant, subliniază că, pe fondul acestor provocări, fenomenul de dezintermediere s-a intensificat, iar firmele ezită să deschidă noi linii de business sau să facă investiții. Datele preliminare de la Institutul de Statistică indică o stagnare a economiei în primul trimestru, iar perspectivele pentru următoarele luni nu sunt optimiste. Încasările din TVA au fost mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ridică semnale de alarmă pentru investitori.
Este esențial ca, în perioada următoare, să fie găsite soluții pentru stimularea economiei și creșterea consumului, pentru a evita o situație economică și mai gravă.
Încasările nete din TVA au scăzut cu 2,7% în primul trimestru din 2024, ajungând la 28,6 miliarde lei. Această contracție este atribuită avansului restituirilor de TVA, care au crescut cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, precum și unui efect de bază ridicat, conform Ministerului Finanțelor.
Inflația, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au contribuit la atingerea unui record alarmant al numărului de firme cu probleme, care a ajuns la 155.207 la finalul anului 2024, cu 21.950 mai multe decât în anul precedent. Datele INS subliniază că avansul economic din 2024 a fost de doar 0,8%, cel mai scăzut din ultimii 12 ani, excluzând anul pandemiei.
Statisticile arată, de asemenea, că numărul firmelor dizolvate a atins un nivel record, cel mai mare de la criza economică din 2008. În 2024, Registrul Comerțului a raportat 46.205 firme dizolvate, cu 18% mai multe comparativ cu 2023.