Hot News
Nicuşor Dan: Nu există discuții despre alegeri anticipate. Ar crea o instabilitate pe care România nu și-o permite.
Atenție, români: site fals pentru cartea de identitate electronică, eliminat de MAI
Când consideră Nicușor Dan că va începe o creștere economică în România: „Nu mai există risc de a ‘downgrada’”
Simion își amenință colegii din Parlament: Nu garantez că politicienii contra poporului vor fi iertați în cazul unei revolte în stil Nepal.
Un bărbat care pretindea că este „șeful procurorilor europeni” a fost prins în flagrant în timp ce solicita 60.000 de euro pentru a interveni într-un dosar.
CONTACT
GazetaUrbana.ro
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Citind: Scenariul maghiar pentru România
Distribuie
Caută
Font +/-Aa
GazetaUrbana.roGazetaUrbana.ro
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Caută
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Urmați-ne
© 2024 gazetaurbana.ro
GazetaUrbana.ro > Economic > Scenariul maghiar pentru România
Economic

Scenariul maghiar pentru România

Data: 18 mai 2025 - 14:51
Zaharia Stancu 212
Distribuie
scenariul unguresc pentru romania 6829d7c0c98ad

Sursa foto: Google Images

În ultimul deceniu și jumătate, România a început să își îndrepte atenția către Ungaria, un exemplu de creștere economică, deși cu o abordare mai lentă. Cu toate acestea, se observă că România a început să adopte modelul Ungariei în ceea ce privește îndatorarea statului, înregistrând o creștere semnificativă a datoriilor.

În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, ideea că Ungaria ar putea funcționa ca un model pentru România a fost discutată, subliniind că multe dintre politicile lui Viktor Orban ar putea deveni parte din strategia de stat românească. Totuși, realitatea economică sugerează că Ungaria nu reprezintă un exemplu pozitiv în ceea ce privește dezvoltarea economică, deși România continuă să se îndrepte spre o spirală a datoriilor similare.

Creșterea datoriilor

Ungaria se confruntă cu cel mai mare cost al dobânzilor ca procent din PIB, de 5%, o situație care s-a deteriorat semnificativ în ultimii doi ani. România a experimentat, de asemenea, o creștere a costurilor cu dobânzile, de la 1,2% la 2,3% din PIB între 2020 și 2024, depășind media Uniunii Europene de 1,9%.

Cheltuielile cu dobânzile în România se apropie de cele alocate Apărării, iar acest cost devine tot mai semnificativ în raport cu bugetul național. Creșterea datoriei publice în România a fost rapidă, ajungând la 55% din PIB în 2024. Această situație ridică semne de întrebare asupra capacității României de a respecta criteriile Maastricht, care impun un deficit sub 3% din PIB.

Atât Ungaria, cât și România se confruntă cu provocări legate de sustenabilitatea datoriilor, iar pentru a putea reduce deficitul, este necesar un excedent primar semnificativ. Această realitate impune măsuri de austeritate și reevaluări ale cheltuielilor bugetare.

În ultimii doi ani, România a experimentat schimbări semnificative în contextul economic, în special în comparație cu Ungaria. Guvernul român a majorat cheltuielile bugetare înaintea alegerilor, ceea ce se aliniază cu o tendință observată în Ungaria, unde puterea Fidesz se confruntă cu o provocare reală la urne pentru prima dată în 15 ani. Recent, agenția S&P a revizuit perspectiva de rating pentru Ungaria la negativă, oferind aceleași evaluări suverane pentru ambele țări, la BBB-.

Deficitul bugetar al Ungariei este estimat la 3,7% din PIB pentru acest an, în creștere de la 2,9%, în timp ce România se confruntă cu un deficit mult mai mare, de 7% din PIB, cu o prognoză de 6,4% în 2026. Se estimează că România nu va înregistra un deficit sub 3% din PIB până în 2031. În plus, datoria publică a României ar putea depăși 60% din PIB în 2027, apropiindu-se de nivelul estimat de 68% pentru Ungaria.

Pe măsură ce datoria crește, România se confruntă cu dificultăți în finanțarea investițiilor, devenind din ce în ce mai dependentă de fondurile europene. Banca Națională a României subliniază că această situație pune constrângeri asupra investițiilor publice și necesită o colectare mai eficientă a impozitelor, precum și evitarea cheltuielilor care nu contribuie la creșterea economică.

În ceea ce privește PIB-ul per capita, România a înregistrat o creștere semnificativă. La momentul aderării la UE, PIB per capita ajustat cu puterea de cumpărare era de 39% din media UE în România comparativ cu 62,6% în Ungaria. De la venirea Fidesz la putere, Ungaria a recuperat doar 12 puncte procentuale, ajungând la 77%, în timp ce România a crescut cu 26 puncte procentuale în comparație cu media UE, depășind Ungaria în 2023. Astfel, în 2024, PIB-ul pe cap de locuitor în România a ajuns la 78% din media UE, în timp ce Ungaria a stagnat.

Scenariul Unguresc pentru România

Analizând contextul economic și politic al Ungariei, se observă că aceasta nu poate servi drept model pentru România, decât dacă se dorește o privire în jos. Guvernarea Fidesz din Ungaria a fost apreciată în cercurile eurosceptice pentru pozițiile sale împotriva consensului european în chestiuni precum migrația și relațiile cu Rusia. Totuși, conflictele fundamentale cu Uniunea Europeană sunt legate de problemele de corupție din autoritățile de la Budapesta.

În 2022, Comisia Europeană a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept și corupția sistemică. Fonduri europene de aproximativ 19 miliarde de euro au fost suspendate, iar programul PNRR a fost adoptat cu întârziere, afectând astfel grav echilibrele financiare ale țării.

Contextul economic al Ungariei este marcat de o criză valutară, cu o depreciere semnificativă a forintului și o inflație record de 25%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Aceste probleme, alături de criza energetică și efectele post-pandemice, sugerează că modelul economic ungar nu este unul sustenabil pentru România.

Astfel, România ar trebui să evite să se inspire din exemplul Ungariei, având în vedere provocările majore cu care aceasta se confruntă, care ar putea influența negativ dezvoltarea economică și stabilitatea politică a țării.

În contextul comparativ dintre România și Ungaria, este esențial să analizăm unele dintre măsurile economice și politice adoptate de guvernul de la Budapesta. În perioada de inflație ridicată, Ungaria a implementat plafonări de prețuri care au dus la penurie de produse, cel mai notabil exemplu fiind carburanții. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că aceste măsuri contravin legislației europene, rezultând în inflația alimentelor care a atins 43% anual în februarie 2023.

Pe de altă parte, scăderea încrederii investitorilor în Ungaria, în contextul pierderii fondurilor europene, a provocat o creștere semnificativă a dobânzilor la datoria suverană, depășind 11% pe an pentru titlurile pe 10 ani. Comparativ, dobânzile din România au crescut la aproximativ 8% pe an, ceea ce sugerează o diferență în stabilitatea economică a celor două țări.

Taxele și impozitele în Ungaria și România

Ungaria se distinge prin cel mai ridicat nivel al cotei standard de TVA din Uniunea Europeană, de 27%, în contrast cu 19% în România. De asemenea, impozitul pe venitul persoanelor fizice este de 15% în Ungaria, în timp ce România are o cotă de 10%. Impozitul corporativ se situează la 9% în Ungaria, comparativ cu 16% în România.

Libertatea presei și corupția

În ceea ce privește libertatea presei, Ungaria a scăzut semnificativ în clasamente, de la poziția 23 în 2010 la 68 în 2023. România a înregistrat o mică retrogradare, de la 53 la 55, dar rămâne înaintea Statelor Unite în acest clasament. În ceea ce privește indicele corupției, Ungaria a coborât de pe locul 53 în 2010, la 82, devenind cea mai coruptă țară din UE, în timp ce România a avut o ascensiune de la 73 la 65.

Aceste date evidențiază provocările cu care se confruntă Ungaria și impactul acestora asupra României, oferind o imagine de ansamblu asupra scenariului unguresc în raport cu contextul românesc.

Distribuie acest articol
Facebook Twitter E-mail Imprimare
Articolul precedent cine este johannes pietsch artistul care a castigat eurovision 2025 a copilarit in dubai iar mama lui a fost bucatareasa 6829d69166be5 Cine este Johannes Pietsch, artistul câștigător al Eurovision 2025, care a crescut în Dubai și al cărui părinte a fost bucătăreasă.
Articolul următor accident rutier produs la iesirea din mihail kogalniceanu spre nicolae balcescu autoturism rasturnat o victima constienta 6829d7c5b8aa0 Accident rutier la ieșirea din Mihail Kogălniceanu spre Nicolae Bălcescu: autoturism răsturnat, o victimă conștientă
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele

Știri
nicusor dan nu se pune problema de anticipate ar fi o instabilitate pe care romania nu si o permite 68c2eabc8f3d4

Nicuşor Dan: Nu există discuții despre alegeri anticipate. Ar crea o instabilitate pe care România nu și-o permite.

11 septembrie 2025 274
atentie romani site fals pentru cartea electronica de identitate eliminat de mai 68c2e54ca5e48

Atenție, români: site fals pentru cartea de identitate electronică, eliminat de MAI

11 septembrie 2025 175
cand crede nicusor dan ca va incepe o crestere economica in romania nu mai exista risc de a downgrada 68c2e3c678f31

Când consideră Nicușor Dan că va începe o creștere economică în România: „Nu mai există risc de a ‘downgrada’”

11 septembrie 2025 210
foto simion isi ameninta colegii din parlament nu garantez ca la o revolta in stil nepal politicienii contra poporului vor fi iertati 68c2e071c8453

Simion își amenință colegii din Parlament: Nu garantez că politicienii contra poporului vor fi iertați în cazul unei revolte în stil Nepal.

11 septembrie 2025 176
un barbat care se dadea seful procurorilor europeni prins in flagrant dupa ce ar fi cerut 60 000 de euro sa intervina intr un dosar 68c2e0305200c

Un bărbat care pretindea că este „șeful procurorilor europeni” a fost prins în flagrant în timp ce solicita 60.000 de euro pentru a interveni într-un dosar.

11 septembrie 2025 335
exclusiv contre in coalitie pe alegerile pentru primaria capitalei surse usr vrea in toamna psd in primavara fritz legea nu e facultativa 68c2ddebc9904

Contre în Coaliție pe alegerile pentru Primăria Capitalei. Surse: USR vrea în toamnă, PSD în primăvară. Fritz: Legea nu e facultativă.

11 septembrie 2025 304

Te-ar putea interesa și...

cursul valutar anuntat de bnr 6773d19577cb7
Economic

Cursul valutar comunicat de BNR

31 decembrie 2024 208
primarul din mangalia a fost retinut pentru 24 de ore 68a6acbf18b49
Economic

Primarul din Mangalia a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore.

21 august 2025 223
video profit ro live tv roxana epure managing partner nextup probabil ca o sa terminam anul cu 45 milioane euro cifra de afaceri nu exclud pe termen lung deschiderea catre alte piete 6881bf6502f9f
Economic

Profit.ro Live TV – Roxana Epure, Managing Partner NextUp: Probabil că o să terminăm anul cu 4,5 milioane euro cifră de afaceri. Nu exclud pe termen lung deschiderea către alte piețe.

24 iulie 2025 293
premierul chinei cere o supraveghere mai stricta a preturilor pe fondul presiunilor deflationiste si al razboiului preturilor in sectorul auto 687a4dd8a9f96
Economic

Premierul Chinei solicită o monitorizare mai riguroasă a prețurilor, în contextul presiunilor deflaționiste și al competiției intense în industria auto

18 iulie 2025 143
gazetaurbană

GazetaUrbana.ro este sursa ta de încredere pentru știri relevante și actualizate.

FACEBOOK
Twitter
YOUTUBE
Fii mereu la curent cu ce este important – GazetaUrbana.ro îți oferă știri clare și concise, adaptate ritmului tău de viață.
  • © 2024 gazetaurbana.ro
  • Contact
  • Politica de confidenţialitate
Welcome Back!

Sign in to your account

Nume de utilizator sau Adresa de email
Parola

Ti-ai pierdut parola?