Hot News
Secretele unui scandal: Fermierii și complicitatea a doi inspectori APIA în obținerea frauduloasă a fondurilor europene
Trump propune un miting în locul concertelor pentru sărbătorirea independenței SUA: „Adun mai mulți susținători decât Elvis în apogeul său”
Mâncarea pe care o savurăm prea mult și care ne afectează memoria
Peisajul șantierelor desăvârșite: tehnologia dronelor și a utilajelor autonome revoluționează construcția de drumuri și tuneluri în Europa
Morcovii îmbunătățesc vederea nocturnă? Află adevărul din spatele celor șase mituri nutriționale
CONTACT
GazetaUrbana.ro
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Citind: Scenariul maghiar pentru România
Distribuie
Caută
Font +/-Aa
GazetaUrbana.roGazetaUrbana.ro
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Caută
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Urmați-ne
© 2024 gazetaurbana.ro
GazetaUrbana.ro > Economic > Scenariul maghiar pentru România
Economic

Scenariul maghiar pentru România

Data: 18 mai 2025 - 14:51
Zaharia Stancu 252
Distribuie
scenariul unguresc pentru romania 6829d7c0c98ad

Sursa foto: Google Images

În ultimul deceniu și jumătate, România a început să își îndrepte atenția către Ungaria, un exemplu de creștere economică, deși cu o abordare mai lentă. Cu toate acestea, se observă că România a început să adopte modelul Ungariei în ceea ce privește îndatorarea statului, înregistrând o creștere semnificativă a datoriilor.

În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, ideea că Ungaria ar putea funcționa ca un model pentru România a fost discutată, subliniind că multe dintre politicile lui Viktor Orban ar putea deveni parte din strategia de stat românească. Totuși, realitatea economică sugerează că Ungaria nu reprezintă un exemplu pozitiv în ceea ce privește dezvoltarea economică, deși România continuă să se îndrepte spre o spirală a datoriilor similare.

Creșterea datoriilor

Ungaria se confruntă cu cel mai mare cost al dobânzilor ca procent din PIB, de 5%, o situație care s-a deteriorat semnificativ în ultimii doi ani. România a experimentat, de asemenea, o creștere a costurilor cu dobânzile, de la 1,2% la 2,3% din PIB între 2020 și 2024, depășind media Uniunii Europene de 1,9%.

Cheltuielile cu dobânzile în România se apropie de cele alocate Apărării, iar acest cost devine tot mai semnificativ în raport cu bugetul național. Creșterea datoriei publice în România a fost rapidă, ajungând la 55% din PIB în 2024. Această situație ridică semne de întrebare asupra capacității României de a respecta criteriile Maastricht, care impun un deficit sub 3% din PIB.

Atât Ungaria, cât și România se confruntă cu provocări legate de sustenabilitatea datoriilor, iar pentru a putea reduce deficitul, este necesar un excedent primar semnificativ. Această realitate impune măsuri de austeritate și reevaluări ale cheltuielilor bugetare.

În ultimii doi ani, România a experimentat schimbări semnificative în contextul economic, în special în comparație cu Ungaria. Guvernul român a majorat cheltuielile bugetare înaintea alegerilor, ceea ce se aliniază cu o tendință observată în Ungaria, unde puterea Fidesz se confruntă cu o provocare reală la urne pentru prima dată în 15 ani. Recent, agenția S&P a revizuit perspectiva de rating pentru Ungaria la negativă, oferind aceleași evaluări suverane pentru ambele țări, la BBB-.

Deficitul bugetar al Ungariei este estimat la 3,7% din PIB pentru acest an, în creștere de la 2,9%, în timp ce România se confruntă cu un deficit mult mai mare, de 7% din PIB, cu o prognoză de 6,4% în 2026. Se estimează că România nu va înregistra un deficit sub 3% din PIB până în 2031. În plus, datoria publică a României ar putea depăși 60% din PIB în 2027, apropiindu-se de nivelul estimat de 68% pentru Ungaria.

Pe măsură ce datoria crește, România se confruntă cu dificultăți în finanțarea investițiilor, devenind din ce în ce mai dependentă de fondurile europene. Banca Națională a României subliniază că această situație pune constrângeri asupra investițiilor publice și necesită o colectare mai eficientă a impozitelor, precum și evitarea cheltuielilor care nu contribuie la creșterea economică.

În ceea ce privește PIB-ul per capita, România a înregistrat o creștere semnificativă. La momentul aderării la UE, PIB per capita ajustat cu puterea de cumpărare era de 39% din media UE în România comparativ cu 62,6% în Ungaria. De la venirea Fidesz la putere, Ungaria a recuperat doar 12 puncte procentuale, ajungând la 77%, în timp ce România a crescut cu 26 puncte procentuale în comparație cu media UE, depășind Ungaria în 2023. Astfel, în 2024, PIB-ul pe cap de locuitor în România a ajuns la 78% din media UE, în timp ce Ungaria a stagnat.

Scenariul Unguresc pentru România

Analizând contextul economic și politic al Ungariei, se observă că aceasta nu poate servi drept model pentru România, decât dacă se dorește o privire în jos. Guvernarea Fidesz din Ungaria a fost apreciată în cercurile eurosceptice pentru pozițiile sale împotriva consensului european în chestiuni precum migrația și relațiile cu Rusia. Totuși, conflictele fundamentale cu Uniunea Europeană sunt legate de problemele de corupție din autoritățile de la Budapesta.

În 2022, Comisia Europeană a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept și corupția sistemică. Fonduri europene de aproximativ 19 miliarde de euro au fost suspendate, iar programul PNRR a fost adoptat cu întârziere, afectând astfel grav echilibrele financiare ale țării.

Contextul economic al Ungariei este marcat de o criză valutară, cu o depreciere semnificativă a forintului și o inflație record de 25%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Aceste probleme, alături de criza energetică și efectele post-pandemice, sugerează că modelul economic ungar nu este unul sustenabil pentru România.

Astfel, România ar trebui să evite să se inspire din exemplul Ungariei, având în vedere provocările majore cu care aceasta se confruntă, care ar putea influența negativ dezvoltarea economică și stabilitatea politică a țării.

În contextul comparativ dintre România și Ungaria, este esențial să analizăm unele dintre măsurile economice și politice adoptate de guvernul de la Budapesta. În perioada de inflație ridicată, Ungaria a implementat plafonări de prețuri care au dus la penurie de produse, cel mai notabil exemplu fiind carburanții. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că aceste măsuri contravin legislației europene, rezultând în inflația alimentelor care a atins 43% anual în februarie 2023.

Pe de altă parte, scăderea încrederii investitorilor în Ungaria, în contextul pierderii fondurilor europene, a provocat o creștere semnificativă a dobânzilor la datoria suverană, depășind 11% pe an pentru titlurile pe 10 ani. Comparativ, dobânzile din România au crescut la aproximativ 8% pe an, ceea ce sugerează o diferență în stabilitatea economică a celor două țări.

Taxele și impozitele în Ungaria și România

Ungaria se distinge prin cel mai ridicat nivel al cotei standard de TVA din Uniunea Europeană, de 27%, în contrast cu 19% în România. De asemenea, impozitul pe venitul persoanelor fizice este de 15% în Ungaria, în timp ce România are o cotă de 10%. Impozitul corporativ se situează la 9% în Ungaria, comparativ cu 16% în România.

Libertatea presei și corupția

În ceea ce privește libertatea presei, Ungaria a scăzut semnificativ în clasamente, de la poziția 23 în 2010 la 68 în 2023. România a înregistrat o mică retrogradare, de la 53 la 55, dar rămâne înaintea Statelor Unite în acest clasament. În ceea ce privește indicele corupției, Ungaria a coborât de pe locul 53 în 2010, la 82, devenind cea mai coruptă țară din UE, în timp ce România a avut o ascensiune de la 73 la 65.

Aceste date evidențiază provocările cu care se confruntă Ungaria și impactul acestora asupra României, oferind o imagine de ansamblu asupra scenariului unguresc în raport cu contextul românesc.

Distribuie acest articol
Facebook Twitter E-mail Imprimare
Articolul precedent cine este johannes pietsch artistul care a castigat eurovision 2025 a copilarit in dubai iar mama lui a fost bucatareasa 6829d69166be5 Cine este Johannes Pietsch, artistul câștigător al Eurovision 2025, care a crescut în Dubai și al cărui părinte a fost bucătăreasă.
Articolul următor accident rutier produs la iesirea din mihail kogalniceanu spre nicolae balcescu autoturism rasturnat o victima constienta 6829d7c5b8aa0 Accident rutier la ieșirea din Mihail Kogălniceanu spre Nicolae Bălcescu: autoturism răsturnat, o victimă conștientă
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele

Știri
detalii din dosarul fermierilor ajutati de doi inspectori apia sa obtina fonduri europene in mod ilegal 6a1bafd70f0fc

Secretele unui scandal: Fermierii și complicitatea a doi inspectori APIA în obținerea frauduloasă a fondurilor europene

11 iunie 2026 174
trump vrea un miting in locul concertelor pentru independenta sua atrag mai mult public decat elvis in perioada sa de glorie 6a1b5da515e13

Trump propune un miting în locul concertelor pentru sărbătorirea independenței SUA: „Adun mai mulți susținători decât Elvis în apogeul său”

11 iunie 2026 223
alimentul pe care multi in consuma in exces si care duce la afectarea memoriei 6a1b31c2c0107

Mâncarea pe care o savurăm prea mult și care ne afectează memoria

11 iunie 2026 207
cum arata santierul fara muncitori dronele si utilajele autonome schimba constructia drumurilor si tunelurilor in europa 6a1b0ccf6c309

Peisajul șantierelor desăvârșite: tehnologia dronelor și a utilajelor autonome revoluționează construcția de drumuri și tuneluri în Europa

11 iunie 2026 206
ajuta morcovii la o mai buna vedere pe timp de noapte sase mituri din nutritie si adevarul despre sursa lor 6a1b341e329aa

Morcovii îmbunătățesc vederea nocturnă? Află adevărul din spatele celor șase mituri nutriționale

11 iunie 2026 254
maia sandu a explicat de ce i a restabilit acum cetatenia moldoveneasca lui traian basescu 6a1b337657dfa

Maia Sandu dezvăluie motivele din spatele reatribuirii cetățeniei moldovenești lui Traian Băsescu

11 iunie 2026 263

Te-ar putea interesa și...

o noua tara ia masuri dure contra trotinetelor electrice 68add45368355
Economic

O nouă țară impune restricții severe asupra trotinetelor electrice

26 august 2025 332
criza aprovizionarii dubleaza pretul cafelei arabica in doar un an consecintele pentru consumatori si producatori 67a46db6e2702
Economic

Criza aprovizionării dublează prețul cafelei arabica în doar un an: consecințele pentru consumatori și producători.

6 februarie 2025 228
exclusiv ultima ora guvernul analizeaza o saptamana de concediu fara plata pentru bugetari surse 68626f995e955
Economic

Guvernul analizează o săptămână de concediu fără plată pentru bugetari – surse de ultimă oră

30 iunie 2025 292
dacia revine pe crestere in europa tesla cade inca o luna bigster si duster noile vedete ale pietei auto europene 685a2b326f973
Economic

Dacia înregistrează creștere în Europa, în timp ce Tesla scade pentru a doua lună consecutiv. Bigster și Duster, noile vedete ale pieței auto europene

24 iunie 2025 370
gazetaurbană

GazetaUrbana.ro este sursa ta de încredere pentru știri relevante și actualizate.

FACEBOOK
Twitter
YOUTUBE
Fii mereu la curent cu ce este important – GazetaUrbana.ro îți oferă știri clare și concise, adaptate ritmului tău de viață.
  • © 2024 gazetaurbana.ro
  • Contact
  • Politica de confidenţialitate
Welcome Back!

Sign in to your account

Nume de utilizator sau Adresa de email
Parola

Ti-ai pierdut parola?