Misterele „creierului” inovator pentru navele de război românești
De patru ani, România se confruntă cu responsabilitatea de a opri pericolele pe care Rusia le lansează în Marea Neagră, inclusiv mine în derivă și nave militare care amenință infrastructura critică. În prezent, aliații nu pot lăsa protecția țărmului în mâinile marinarilor români, din cauza flotei vechi și depășite.
O echipă Digi24 a vizitat Olanda pentru a explora tehnologia de vârf pentru navele de luptă, care include sisteme capabile să detecteze amenințările în doar câteva secunde. Războiul din Ucraina a transformat Marea Neagră într-un câmp de luptă, iar minele de război și navele rusești reprezintă o amenințare serioasă pentru infrastructura subacvatică. Navele performante sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu sigur.
În Hengelo, Olanda, se află una dintre cele mai mari fabrici de sisteme informatice pentru nave de luptă. Într-o sală de simulare a punții de comandă, se testează un sistem de ultimă generație care informează echipajul despre apropierile potențiale. Radarele detectează navele și transmit datele către „creierul” navei, care decide rapid dacă este necesar să răspundă cu foc, în funcție de viteza, traiectoria și comportamentul obiectului detectat.
Gerben Edelijn, CEO al companiei, subliniază importanța rapidității în reacție, având în vedere creșterea amenințărilor, în special din cauza atacurilor cu drone. Sistemul TACTICOS ar putea fi implementat pe navele din România, ceea ce este considerat inevitabil de către Edelijn.
Acest sistem inovator este parțial dezvoltat în România, unde Andrei și Octavian, doi ingineri, lucrează la proiectarea sistemelor informatice navale. Andrei Luca, fiul unui fost ofițer din Forțele Navale Române, și Octavian Cătușaru au găsit o oportunitate de a contribui la tehnologia navală de vârf. Edelijn observă că echipele din România sunt la același nivel cu cele din Olanda, iar planurile includ atingerea unui număr de 1.800 de ingineri în centrul de excelență din București până în 2030.
În Olanda sunt fabricate și sisteme radar avansate, capabile să scaneze până la 2.000 de kilometri, permițând detectarea amenințărilor pe o rază extinsă, inclusiv până în Portugalia și Turcia. România intenționează să achiziționeze două noi nave de patrulare în următorii ani; însă, până atunci, se confruntă cu vulnerabilități semnificative în apărarea Mării Negre și a flancului estic al NATO.
