Foc în port! DNA continuă investigațiile în cazul fostelor conduceri ale Vămii Constanța
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, continuă cercetările în dosarul în care Parfenie Octavian Lică, fostul șef al Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, este acuzat de luare de mită în formă continuată, având în vedere șase acte materiale. De asemenea, Gudu Christian, fostul adjunct al șefului aceluiași birou, este acuzat de complicitate la luare de mită în formă continuată (două acte materiale).
Pe 6 martie 2026, judecătorul Cosmin Leancă de la Tribunalul București a decis arestarea preventivă a lui Parfenie Octavian Lică pentru o perioadă de 30 de zile, în timp ce Gudu Christian va fi supus măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile. Procurorii DNA au contestat decizia Tribunalului București la Curtea de Apel București, solicitând o măsură preventivă mai severă pentru Gudu Christian, care este fratele fostului deputat Michael Gudu, actual președinte al Organizației municipale PNL Tulcea.
Conform DNA, Parfenie Octavian Lică ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, sume de bani cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat, în schimbul promisiunii că formalitățile vamale se vor desfășura cu prioritate și fără dificultăți. Între decembrie 2025 și martie 2026, Lică ar fi primit, prin intermediul colaboratorului său, suma totală de 15.100 de euro pentru facilitarea acestor proceduri, fiind sprijinit în două dintre situații de Gudu Christian.
Celor doi inculpați le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale conform prevederilor legale. Pe 6 martie 2026, aceștia urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă. În cadrul acestei anchete, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Este important de menționat că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal, având ca scop administrarea probatoriului, iar principiul prezumției de nevinovăție rămâne valabil.
Rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel București în acest caz.
