Gheorghiu: Trei companii mici decid cine conduce statul, în timp ce România primește o amendă de 198 de milioane de euro
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că selecția conducerilor companiilor de stat din România este controlată de un număr foarte mic de firme private, avertizând că aceasta este o problemă structurală. România a fost sancționată de Comisia Europeană pentru lipsa de transparență a procedurilor de selecție.
Gheorghiu a subliniat că actualul sistem de selecție este dominat de doar trei firme private, care au împreună zece angajați. „Conform legii, aceste selecții sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, dar în practică această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme”, a scris ea pe Facebook.
Vicepremierul a afirmat că aceste structuri au un impact major asupra economiei, validând procedural numirile în companiile de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei. „Nu este o acuzație individuală, ci o problemă de sistem”, a adăugat Gheorghiu.
Gheorghiu consideră că problema este una de arhitectură instituțională și că este necesară o reformă reală a guvernanței corporative. „Avem un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, dar care a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați”, a declarat ea.
Vicepremierul a subliniat că riscurile nu sunt teoretice, menționând că România a fost sancționată cu 198 milioane euro de Comisia Europeană din cauza deficiențelor legate de transparența și caracterul competitiv al procedurilor de selecție.
De asemenea, Gheorghiu a subliniat că nu este suficient ca procedurile să fie formal corecte, ci este nevoie de criterii mai stricte și transparență reală. „Reforma reală a guvernanței corporative înseamnă selecții cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective și mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public”, a afirmat ea.
Vicepremierul a concluzionat că, deși Guvernul nu poate interveni direct în selecții, sunt necesare schimbări sistemice, subliniind că „când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema devine una de arhitectură instituțională, iar acolo trebuie să avem curajul să intervenim”.