Victimele fraudelor bancare: Peste 170 de cazuri de credite obținute ilegal și fonduri direcționate către infractori
Peste 170 de cereri privind fraude comise pe canale bancare au fost transmise în acest an către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Victimele s-au confruntat cu credite contractate în numele lor sau au împrumutat bani pe care i-au transferat ulterior către infractori, fiind convinse că astfel își protejează economiile sau obțin câștiguri rapide. Prejudiciile se ridică la zeci de mii de euro.
Cele mai multe solicitări descriu cazuri în care consumatorii înșelați au descoperit că au datorii către bănci, după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi în numele lor. În majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale și chiar la propriile telefoane sau aplicații de internet banking.
CSALB analizează și situații în care consumatorii au contractat creditele și le-au virat către conturi necunoscute, din dorința de a cumpăra criptoactive, acțiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude ori datorii. Cererile de negociere cu băncile descriu mecanisme complexe de înșelăciune, iar pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro.
Din păcate, în majoritatea cazurilor, băncile nu acceptă cererile de conciliere în cadrul CSALB. Motivul principal este că situațiile descrise sunt în atenția Poliției, iar infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor acestora.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător care afectează tot mai mulți consumatori de produse și servicii financiare. „Creditele false” provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de home banking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.
Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii manipulează emoțional victimele, prezentându-se ca fiind „de la bancă”, „de la Poliție” sau „de la BNR”. De asemenea, există cazuri în care consumatorii au contractat credite sub presiunea psihologică a infractorilor și au transferat banii în conturi controlate de aceștia.
O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorința consumatorilor de a câștiga bani rapid, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Prin aplicații de control la distanță, infractorii pot fura economiile făcute în ani de zile sau pot solicita împrumuturi în numele celor înșelați.
CSALB recomandă consumatorilor să verifice cu atenție autenticitatea apelurilor sau mesajelor primite, care cer efectuarea de operațiuni financiare în grabă. Se atrage atenția asupra cazurilor în care se solicită identificări video, deoarece aceste înregistrări pot fi utilizate ulterior, prin procedee deepfake, pentru autentificarea în aplicațiile de banking.
Consumatorii sunt sfătuiți să nu comunice date de acces (utilizator, parolă), coduri de autorizare (PIN, CVV) și să evite accesarea linkurilor primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale care pretind a fi de la bancă. De asemenea, trebuie să verifice periodic tranzacțiile și soldurile conturilor și să activeze notificările pentru a depista imediat orice activitate suspectă. Este esențial să securizeze telefoanele și aplicațiile prin parole și să nu comunice aceste informații nimănui.
