Imposibilitatea trimiterii renumitului covor oriental din Moscheea Carol I, cu o greutate de 500 de kilograme, în Turcia pentru restaurare
Unul dintre cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din Constanța, celebrul covor oriental din Moscheea Carol I, nu poate fi trimis în Turcia pentru restaurare, deși reprezentanții Muftiatului Cultului Musulman din România au solicitat acest lucru. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a transmis că bunul cultural, clasat în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național mobil, nu poate fi exportat temporar în vederea restaurării, conform legislației în vigoare.
Conform răspunsului transmis Muftiatului, lucrările de restaurare trebuie realizate exclusiv de experți acreditați de Ministerul Culturii sau în laboratoare și ateliere autorizate din România. Totuși, instituția a precizat că există posibilitatea invitării unui expert acreditat din Turcia pentru realizarea intervențiilor necesare.
Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor recomandă luarea unor măsuri de conservare activă a covorului și inițierea unui memorandum către Guvernul României pentru modificarea legislației care împiedică, în prezent, exportul temporar al obiectelor clasate în categoria Tezaur în scopul restaurării.
Piesa de patrimoniu adăpostită în Moscheea Carol I este considerată una dintre cele mai valoroase de acest tip din România. Covorul oriental, realizat manual la Hereke, în Turcia, are o vechime de peste două secole și este strâns legat de istoria comunității musulmane din Dobrogea. Acesta a aparținut comunității de pe insula Ada Kaleh și a ajuns la Constanța după dispariția insulei în urma construirii sistemului hidroenergetic de la Porțile de Fier.
Insula Ada Kaleh a fost înghițită de ape în anul 1970, în momentul în care a început construcția hidrocentralei de la Porțile de Fier. Aceasta se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și 500 m lățime, fiind populată de circa 600 de turci. Astfel, splendidul covor care a acoperit podeaua geamiei de pe insula respectivă a fost adus la Moscheea Carol I din Constanța. Covorul are o lungime de 14 metri și o lățime de 9 metri, fiind lucrat manual timp de aproape 17 ani și cântărind peste 490 de kilograme.
Subiectul restaurării covorului se leagă de proiectul amplu de reabilitare a Moscheii Carol I, monument istoric emblematic al Constanței. Lucrările de restaurare ale edificiului sunt în prezent în etapa pregătirii documentațiilor tehnice și a procedurilor necesare pentru demararea intervențiilor.
Conform declarațiilor Muftiului Iusuf Muurat, proiectul se află într-o etapă avansată, fiind obținute avizele necesare, urmând ca în curând să fie depusă documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire. Majoritatea avizelor necesare au fost deja obținute, iar urmează plata unei taxe administrative finale și depunerea documentației pentru eliberarea autorizației de construcție.
Proiectul beneficiază de sprijinul secretariatului de stat pentru culte și al unor lideri politici. Deși necesarul financiar a fost o provocare, problema a fost parțial rezolvată, permițând începerea lucrărilor chiar în cursul acestui an. Se estimează că, în următorii 3-4 ani, constănțenii și turiștii vor putea fi martorii reinaugurării moscheii complet restaurate.
Reabilitarea Geamiei Carol I reprezintă un pas esențial în protejarea patrimoniului arhitectural și spiritual al Constanței. Prin acest efort de conservare, comunitatea musulmană, alături de autorități, reconfirmă angajamentul de a menține viu mozaicul cultural unic al Dobrogei.
Moscheea a fost construită începând cu 1910, la ordinul regelui Carol I, pe locul unei vechi geamii, numită „Mahmudie”, care data din anul 1822. Moscheea „Carol I” a fost inaugurată pe 31 mai 1913, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. A fost printre primele construcții din beton armat din România, având ca model Marea Moschee din orașul turcesc Konya. Clădirea, realizată în stil arabo-bizantin, cu elemente de stil neoromânesc, este opera arhitectului Victor Ștefănescu.
În interior se găseau două covoare persane, oferite de către Sultanul Abdul Hamid, care au dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De la vechea geamie „Mahmudie” a fost păstrat mihrabul, realizat în stil maur. În stânga și în dreapta mihrabului se află cele două amvoane: în dreapta minberul (amvonul mare) și în stânga chiursi (amvonul mic). În jurul mihrabului sunt scrise cele 99 de atribute ale puterii divine, iar de o parte și de alta a mihrabului se văd numele lui Allah, Abu Bechir, Omer, Osman, Ali și Muhamed. Corpul moscheii este precedat de o curte împrejmuită cu ziduri înalte, în care se află spații pentru abluțiune (spălarea rituală înainte de slujbă). La intrarea în moschee, deasupra arcadei stă scris: „În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător.”