Anul austerității în România: inflație, scădere a consumului și pierderi de locuri de muncă
La un an de la intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale, efectele se resimt în buzunarele românilor și în economie. Coșul de cumpărături este mai scump cu 10%, puterea de cumpărare a scăzut, consumul s-a redus, iar tot mai multe companii își restrâng activitatea.
Cum au început măsurile de austeritate
Primul pachet de măsuri fiscale a fost anunțat de premierul Ilie Bolojan, care a prezentat modificările aduse sistemului de TVA. Cota standard a fost stabilită la 21%, iar cota redusă la 11% pentru alimentele de bază, lemne de foc, cărți, canalizare și energie termică. La scurt timp după intrarea în vigoare a măsurilor, prețurile au început să crească, inflația urcând de la 7,8% la aproape 10% într-o singură lună, menținându-se la un nivel ridicat pe parcursul anului.
Impactul asupra populației
Creșterea prețurilor este resimțită în special la produsele alimentare, iar mulți români afirmă că sunt nevoiți să își limiteze cheltuielile. Un tânăr a menționat că prețurile sunt mult mai mari, iar o altă persoană a declarat că bugetul pentru cumpărături a crescut considerabil, estimând o creștere de 10-20%.
Pensionarii sunt printre cei mai afectați, având în vedere introducerea contribuției de 10% la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei, în timp ce pensiile au rămas înghețate. Un pensionar a raportat o pierdere de aproximativ 1.000 de lei într-un an, afirmând că cheltuielile au crescut fără a primi măriri. Alții au fost nevoiți să continue să lucreze pentru a face față costurilor.
Salarii și consum în scădere
Datele economice arată că salariul mediu real a scăzut cu 7,6% în ultimul an, iar consumul populației s-a redus cu peste 5%, indicând o prudență crescută în rândul românilor. Scăderea consumului s-a reflectat în activitatea companiilor, multe dintre acestea confruntându-se cu o reducere a vânzărilor. Conform unei platforme de recrutare, numărul locurilor de muncă postate a scăzut cu aproximativ 15% comparativ cu anul trecut, iar rata șomajului a crescut de la 5,8% la 6,3%.
Efectele asupra mediului de afaceri
Efectele încetinirii economiei sunt vizibile și în mediul privat. Directorul executiv al Confederației Concordia a declarat că anumite sectoare economice au înregistrat scăderi dramatice de 20-30% comparativ cu anul anterior, iar unele afaceri și fabrici s-au închis, ducând la disponibilizări de angajați. Numărul firmelor radiate a depășit numărul celor nou-înființate.
Opinie de specialist
Profesorul de finanțe Adrian Mitroi a afirmat că măsurile de austeritate au avut un efect vizibil asupra deficitului bugetar, dar această îmbunătățire este temporară și nu rezolvă problemele structurale ale economiei. El a explicat că reducerea deficitului este conjuncturală, bazată pe creșterea impozitelor și eliminarea unor scheme de sprijin, nu pe reforme profunde ale aparatului de stat. Mitroi a subliniat că economia a reacționat dur la aceste măsuri și că reformele necesare nu au fost implementate din cauza tensiunilor politice.
Perspectiva viitoare
Adrian Mitroi a estimat că măsurile adoptate ar putea fi suficiente pentru ca România să își mențină ratingul suveran și să evite retrogradarea, dar a avertizat că perioada de respiro nu trebuie irosită. El a subliniat că întârzierea reformelor va duce la costuri mai mari în viitor, subliniind importanța acțiunilor corecte la timp pentru evitarea unor probleme economice mai grave.
