AUR, în urma hotărârii CCR privind Legea integrității: „Ridică o întrebare esențială”
AUR a transmis, luni, că decizia Curții Constituționale a României (CCR) asupra Legii integrității ridică o întrebare simplă: „De ce transparența este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească și pe cei aflați în apropierea puterii?”. CCR a declarat neconstituțional amendamentul susținut de AUR la Legea integrității, care prevedea ca persoanele „aflate în relații similare celor dintre soți” cu demnitarii să depună declarații de avere.
AUR a declarat: „Decizia de astăzi a Curții Constituționale asupra Legii integrității lasă în urmă o întrebare simplă: De ce transparența este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească și pe cei aflați în apropierea puterii? Nicușor Dan a contestat prevederea prin care obligațiile de transparență erau extinse și asupra persoanelor aflate în relații similare celor dintre soți, iar CCR i-a dat câștig de cauză.”
Conform AUR, principiul trebuia să fie simplu: averile și interesele soților, soțiilor și persoanelor aflate într-o relație asimilabilă vieții de familie cu un demnitar trebuie să fie cunoscute atunci când se intersectează cu exercitarea funcției publice. „Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă din punct de vedere juridic, soluția trebuia să fie găsirea unei definiții clare, nu abandonarea principiului transparenței”, subliniază AUR.
AUR a evidențiat contradicția politică, menționând că „Nicușor Dan și formațiunile care l-au susținut au construit ani întregi un discurs despre transparență și standarde mai ridicate pentru cei care ocupă funcții publice. Când aceleași principii au ajuns să afecteze inclusiv cercul apropiat al președintelui, am descoperit brusc preocuparea pentru limitele lor.”
Formațiunea a adăugat că deciziile CCR din ultimii ani au generat controverse majore, afectând încrederea unei părți a societății în această instituție. „Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie cu consecințe fără precedent asupra procesului democratic din România, face ca fiecare hotărâre cu miză politică majoră să fie privită cu o atenție sporită”, a afirmat AUR.
AUR a ridicat, de asemenea, întrebări legate de întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, înainte ca instanța constituțională să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică importantă. „O întâlnire neanunțată dintre un lider politic și un judecător constituțional ar fi provocat acuzații privind independența justiției și cereri imediate de explicații. Astăzi, tăcerea acelorași voci este greu de ignorat”, a mai subliniat AUR.
Decizia CCR a validat, de asemenea, prevederea referitoare la încetarea mandatului persoanelor pentru care existența unei incompatibilități sau a unui conflict de interese a fost stabilită definitiv anterior intrării în vigoare a legii. AUR a menționat că Dominic Fritz are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigiul cu Agenția Națională de Integritate privind conflictul de interese, ceea ce înseamnă că „Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei.”
AUR a subliniat că „integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică, iar dacă regulile sunt bune doar atunci când li se aplică adversarilor, nu mai vorbim despre principii, ci doar despre dublă măsură.”
