Avantajele surprinzătoare ale creșterii aportului de alimente bogate în fibre
Diverticuloza este o afecțiune a tractului digestiv, caracterizată prin apariția unor „buzunărașe” la nivelul colonului, fiind tot mai frecventă în societatea modernă, în special la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani. Această afecțiune este favorizată de o alimentație săracă în fibre și antioxidanți, bazată pe produse procesate și ultraprocesate, precum și de sedentarism. Diverticulii sunt proeminențe ale peretelui colonului, iar diverticuloza poate fi asimptomatică. Totuși, în cazul în care diverticulii suferă leziuni sau fisuri, se pot inflama sau infecta, ducând la diverticulită.
Simptomele diverticulitei variază în funcție de severitate și pot include dureri abdominale, balonare, constipație alternând cu diaree, prezența sângelui în scaun, febră, greață și vărsături.
Fibrele, deși sunt componente alimentare nedigerabile, joacă roluri esențiale pentru sănătatea umană. În primul rând, ele constituie substrat energetic pentru microbiota intestinală. În al doilea rând, fibrele insolubile facilitează tranzitul intestinal și formarea scaunului. Aportul zilnic recomandat de fibre este de aproximativ 30 g, iar ideal ar fi să avem în dietă circa 14 g de fibre pentru fiecare 1.000 de kilocalorii. Comparativ, dieta modernă conține aproximativ 13 g de fibre, uneori chiar mai puțin, la un aport caloric total ce depășește 2.000 de kilocalorii. Insuficiența fibrelor duce la încetinirea tranzitului intestinal și la formarea scaunelor dure, favorizând apariția diverticulilor.
Prin urmare, o dietă bogată în fibre este un factor important în prevenirea diverticulozei și diverticulitei. Este esențial ca creșterea aportului de fibre să fie graduală, iar în timpul puseelor de diverticulită, aportul de fibre trebuie redus pentru a diminua frecvența scaunelor.
Alimente bogate în fibre
O metodă eficientă de a crește aportul de fibre este includerea săptămânală a unuia sau două alimente noi din categoria surselor de fibre. Exemple de alimente bogate în fibre includ:
- Fructe: mere, pere, portocale, zmeură, mure, caise, prune, curmale.
- Cereale integrale: pâine și paste din făinuri integrale, musli, cartofi noi consumați cu coajă.
- Legume: morcovi, fasole verde, broccoli, varză, spanac.
- Leguminoase: fasole, linte, năut.
- Nucifere: nuci europene, migdale, arahide, nuci braziliene.
- Alte surse de fibre: quinoa, tărâțe, bulgur, semințe de floarea-soarelui, de dovleac, de chia, de in.
Includerea acestor alimente are și alte beneficii, cum ar fi absorbția metalelor grele și reducerea absorbției zahărului și grăsimilor, contribuind astfel la un management mai bun al glicemiei și colesterolului. De asemenea, fibrele induc sațietate prin distensia tubului digestiv, ajutând la controlul greutății corporale. Este important ca, odată cu creșterea aportului de fibre, să se crească și aportul de lichide, fiind recomandat consumul a cel puțin 6 căni de apă pe zi. În caz contrar, pot apărea iritații ale mucoasei intestinale și formarea bolurilor fecale dure, greu de eliminat. Activitatea fizică zilnică contribuie, de asemenea, la prevenirea constipației.
Regim alimentar în puseele de diverticulită
În timpul puseelor de diverticulită, se recomandă un anumit regim alimentar. Alimente de evitat includ:
- Pâinea albă, pastele din făină albă, orezul alb.
- Alimente grase, prăjite, lactate cu conținut crescut de lactoză.
- Legumele crude, precum broccoli, conopida, varza, țelina, castraveții, vinetele, ciupercile, roșiile.
- Fructele uscate, fructele de pădure, cireșele, vișinele, curmalele, smochinele, strugurii, kiwi, mango.
- Dulciurile și băuturile îndulcite.
- Băuturile carbogazoase și cele cofeinizate.
Alimentele recomandate în această perioadă sunt:
- Mâncăruri preparate prin coacere, fierbere sau pe grill.
- Legume gătite: sfeclă, morcovi, fasole verde, cartofi, dovleac, spanac, dovlecel.
- Lactate cu conținut redus de lactoză: iaurt grecesc, brânzeturi tari.
- Alternative la lactate din plante: lapte de soia, de mazăre, de migdale, tofu.
- Fructe decojite: banane, pepene, mere, pere, piersici, caise, prune.
Aceste recomandări sunt valabile doar în perioadele de puseu, iar în remisie, aportul de fibre trebuie crescut din nou treptat. Se recomandă înlocuirea pâinii și pastelor albe cu variante integrale și consumul a cel puțin cinci porții de legume și fructe pe zi.
Perioada de post este o oportunitate de a consuma alimente naturale și puțin procesate, iar în zilele de dezlegare la pește, acesta poate fi gătit pe grill sau la cuptor. Este recomandat să se evite prăjirea, deoarece căldura ridicată degradează acizii grași omega-3. În timpul postului, este important consumul de surse de proteine, precum tofu, linte, năut, fasole, semințe și nucifere. Timpul postului oferă prilejul de a crește consumul de alimente bogate în fibre, având beneficii și datorită conținutului de antioxidanți și vitamine, care reduc riscurile pentru obezitate, boli cardiovasculare și declin cognitiv.
