Cancerul rectal: De ce este esențială depistarea timpurie
Cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvente neoplazii în România, iar aproximativ o treime din cazuri sunt localizate la nivelul rectului. Majoritatea tumorilor se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani, din polipi adenomatoși, astfel încât depistarea și îndepărtarea acestora pot preveni boala. Incidența crește după vârsta de 50 de ani, dar, în ultimele decenii, s-a observat o creștere a cazurilor și la adulții tineri. Prognosticul depinde în mare măsură de stadiul la diagnostic: în formele localizate, supraviețuirea la cinci ani se apropie de 90%, în timp ce, în stadiile metastatice, scade sub 20%.
Mulți pacienți ajung târziu la medic, deoarece pun sângerarea rectală pe seama hemoroizilor. Alte semne care impun evaluare medicală includ modificarea persistentă a tranzitului intestinal (constipație sau diaree care durează peste câteva săptămâni), tenesmele (senzația de evacuare incompletă), anemia feriprivă fără o cauză evidentă și scăderea în greutate.
Colonoscopia cu biopsie reprezintă standardul pentru confirmarea diagnosticului. Testul imunochimic pentru detectarea hemoragiilor oculte în materiile fecale este o metodă de screening simplă, recomandată la fiecare doi ani pentru persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani, care identifică persoanele ce necesită colonoscopie. Stadializarea locală se realizează prin rezonanță magnetică pelvină, care evaluează profunzimea invaziei tumorale, afectarea ganglionară și relația tumorii cu organele din vecinătate. Extensia la distanță se apreciază prin tomografie computerizată toraco-abdominală.
În prezent, tratamentul se decide în echipă, de către chirurg, oncolog, radioterapeut, anatomopatolog și radiolog. În tumorile local avansate, terapia neoadjuvantă totală, care asociază radioterapia și chimioterapia înaintea intervenției chirurgicale, a îmbunătățit controlul bolii. Standardul chirurgical rămâne excizia totală a mezorectului, efectuată tot mai frecvent laparoscopic sau robotic, cu rate reduse de recidivă locală.
Printre factorii de risc modificabili se numără consumul crescut de carne roșie și procesată, fumatul, consumul de alcool, obezitatea și sedentarismul, în timp ce o alimentație bogată în fibre are un rol protector. Antecedentele familiale de cancer colorectal și sindroamele ereditare, precum sindromul Lynch, justifică inițierea mai timpurie a supravegherii endoscopice.
Diagnosticul precoce rămâne cel mai eficient instrument pentru reducerea mortalității prin cancerul de rect.
