CCR analizează contestațiile AUR și ÎCCJ privind legislația pensiilor private
Curtea Constituțională discută, marți, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și ale AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private. Sesizările sunt înscrise pe ordinea de zi a ședinței CCR, care începe la ora 10:00. Magistrații au amânat de două ori pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate, atât pe 5 noiembrie, cât și pe 12 noiembrie.
Pe 8 octombrie, legea pensiilor private, care stabilește modalitățile de retragere a fondurilor din Pilonul II și III, a trecut de votul final al Parlamentului. La vot, parlamentarii AUR au votat „împotrivă”, iar grupul POT s-a abținut. Varianta Guvernului permitea ca, la momentul pensionării, participanții să retragă cel mult 30% din economiile acumulate, restul urmând a fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Totuși, la Senat a fost introdusă o excepție care permite bolnavilor de cancer să retragă întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere.
Legea adoptată vizează atât Pilonul II, în care contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, având peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral banii acumulați în fondul de pensii private.
ÎCCJ argumentează în sesizarea formulată la CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Instanța supremă consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, precum și măsurile aplicabile pensiilor administrate privat și pensiilor facultative, reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, ceea ce contravine prevederilor constituționale.
Magistrații subliniază că, în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ÎCCJ nu este de acord cu soluția ca plata pensiilor să nu fie efectuată de fondurile de pensii, considerând că participanții și-au constituit economiile și și-au planificat viitorul financiar pe baza cadrului legal existent care garantează proprietatea individuală.
Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – cum ar fi creșterea sumelor acumulate și perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existența unei disfuncționalități și nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate și a libertății contractuale.
AUR a formulat o sesizare la CCR în care afirmă: „Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat «pentru» adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români.”
AUR acuză o preluare ilegitimă a banilor din pilonul II și III, menționând că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Conform AUR, legea adoptată reduce controlul românilor asupra propriilor bani și generează un precedent periculos, indicând că regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață.
