Declinul vaccinării copiilor în diverse țări europene: România se află pe lista afectată
Vaccinarea copiilor în Europa, care a înregistrat progrese semnificative începând cu anii 1980, dă semne de regres în mai multe țări, inclusiv România, conform unui studiu recent publicat de jurnalul The Lancet. Această cercetare avertizează asupra riscului reapariției unor boli infecțioase, având în vedere scăderile alarmante ale ratelor de vaccinare.
Studiul a analizat nivelurile a șapte vaccinuri infantile (difterie, tetanos și tuse convulsivă, hepatită B, meningită B, poliomielită, pneumococ, rujeolă, rubeolă) în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 și 2024, folosind datele de la OMS și UNICEF. Rezultatele indică o „panoramă complexă” a acoperirii vaccinale în UE.
În 2024, țări precum Luxemburg și Portugalia au atins o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri, în timp ce România se situează sub 80%. Studiul subliniază o „deteriorare recentă, îngrijorătoare și generalizată” a ratelor de vaccinare, observată în special după debutul pandemiei de COVID-19.
În total, 16 țări din UE au raportat o scădere a ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru vaccinuri. Aceasta include Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, unde toate cele șapte vaccinuri studiate au scăzut în ultimii ani. Datele din Germania și Spania au arătat, de asemenea, regres pentru cinci din cele șapte vaccinuri infantile, în timp ce în Franța și Italia, acoperirea a crescut pentru patru vaccinuri și a scăzut pentru alte trei.
Cele mai pronunțate scăderi recente au fost observate în vaccinările împotriva meningitei B și poliomielitei, în regres în 20 de țări, urmate de hepatita B (în scădere în 18 țări) și difteria, tetanosul și poliomielita (în diminuare în 17 țări). Tendințele pentru vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei par relativ mai favorabile.
Cercetătorii consideră că criza sanitară declanșată de pandemia COVID-19 ar fi putut influența regresul vaccinării, dar subliniază că studiul nu a avut ca scop elucidarea motivelor exacte ale acestor evoluții. Ei accentuează urgența de a asigura o acoperire vaccinală ridicată și durabilă pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase.
În ultimii 50 de ani, vaccinările au redus semnificativ povara unor boli precum tetanosul, tusea convulsivă, pneumonia, rujeola, gripa și difteria, evitând peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor. Totuși, criza provocată de COVID-19 a generat perturbări ale sistemului sanitar și a contribuit la neîncrederea și dezinformarea în rândul populației.
