Descoperă secretele și avantajele deliciilor alimentației carpato-danubiene
Arealul carpato-danubian, care include Bulgaria, Serbia, o parte din Ungaria, România, Republica Moldova și o parte din Ucraina, este caracterizat de o biodiversitate bogată. Această biodiversitate, influențată de schimbările sezoniere specifice, a dus la conturarea unui model alimentar unic, ce îmbină elemente ale dietelor mediteraneene și nordice. Specificul acestui areal se datorează diversității de zone biogeografice, incluzând teritorii continentale, alpine, stepice și panonice, cu variații ale climei, compoziției solurilor și resurselor naturale.
Deși nu există studii de specialitate care să evidențieze beneficiile pentru sănătate ale dietei specifice zonei carpato-danubiene, diversitatea plantelor comestibile caracteristice acestui areal indică un model dietetic ce bifează multe dintre criteriile unei alimentații sănătoase. O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie și de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a realizat o comparație între trăsăturile dietei tradiționale mediteraneene și cele ale dietei carpato-danubiene. Asemănările dintre acestea sugerează că o alimentație bazată pe plante specifice zonei noastre poate fi echilibrată și optimă, relevantă din punct de vedere cultural și eficientă pentru sănătate.
Dieta mediteraneană este una dintre cele mai studiate diete tradiționale, fiind asociată cu incidența scăzută a bolilor cardiovasculare și cu riscul mai mic de diabet zaharat. Studiile observaționale au arătat-o benefică pentru prevenția dezvoltării sindromului metabolic. Studiile controlate randomizate au confirmat potențialul acesteia de a îmbunătăți valorile criteriilor de diagnostic ale sindromului metabolic: tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia și circumferința taliei.
Pe lângă efectele cardiometabolice, dieta mediteraneană este asociată cu îmbunătățirea capacităților cognitive și cu reducerea riscului de boli neurodegenerative. Aceste beneficii se datorează mecanismelor de reducere a stresului oxidativ, activității antiinflamatorii și îmbunătățirii funcției endoteliale. Celulele endoteliale controlează curgerea sângelui și presiunea acestuia prin procesele de vasodilatare și vasoconstricție, intervenind și în reglarea imunității.
Impactul asupra mediului al dietei mediteraneene și al dietelor tradiționale, în general, este semnificativ. Acestea sunt formate predominant din plante locale, minim procesate, adăugând la beneficiile pentru sănătate pe cele care privesc sustenabilitatea. Ambele diete includ plante integrale, grăsimi sănătoase, alimente fermentate și un consum moderat de surse de proteine.
În regiunea carpato-danubiană, principalele cereale consumate includ grâul, secara, meiul și hrișca, alături de porumb, care a fost adăugat în secolul al XVII-lea. Legumele predominante sunt rădăcinoasele, precum morcovii și napii, varza, ceapa și, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cartofii. Roșiile au ajuns în această regiune la începutul secolului al XIX-lea. Leguminoasele preferate sunt fasolea albă, mazărea și lintea, iar sursele de proteine includ peștele, carnea de pasăre și brânzeturile în cantități moderate.
Cercetătorii clujeni propun un meniu zilnic gândit după specificul carpato-danubian:
- La micul dejun: o felie de pâine integrală, un ou fiert, o porție de brânză fermentată (de exemplu, brânză de burduf), una-două roșii și o linguriță de ulei de floarea-soarelui sau de rapiță presat la rece.
- La gustare: un măr și o mână de nuci.
- La prânz: supă de legume, iahnie de fasole cu mămăligă și castraveți murați.
- La a doua gustare: o cană de kefir.
- La cină: păstrăv la cuptor cu cartofi copți și salată de varză asezonată cu oțet și ulei presat la rece.
Alimentele incluse în acest meniu acoperă nevoile nutriționale ale organismului, furnizând fibre, proteine, grăsimi nesaturate, probiotice, vitamine și antioxidanți. Acestea sunt alimente cu indice glicemic mic, care susțin sănătatea digestivă, asigură sațietate și protejează celulele de stresul oxidativ. Fibrele din pâinea integrală, roșii, mere, nuci, fasole și varză controlează absorbția zaharurilor și a grăsimilor, îmbunătățind sensibilitatea celulară la insulină și reducând nivelul de LDL-colesterol.
În regiunea carpato-danubiană, predomină speciile lacustre, de râu și cele provenite din Dunăre, precum somnul, păstrăvul și crapul. Aceste specii sunt surse de proteine și acizi grași mononesaturați și polinesaturați. În ceea ce privește carnea de pasăre și ouăle, se recomandă consumul celor provenite din gospodării pentru a menține beneficiile dietei tradiționale.
