Europa își dorește o apărare mai autonomă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidențiat un sentiment de schimbare profundă în rândul liderilor europeni la Conferința de securitate de la München, afirmând: „Au fost depășite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi.” În ultimul an, relațiile transatlantice au fost tensionate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar presiunea acestuia de a anexa Groenlanda a amplificat îndoielile europenilor privind angajamentul SUA de a proteja continentul prin NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să asigure europenii în discursul său de la conferință, adoptând un ton mai conciliant decât vicepreședintele JD Vance în anul anterior. Totuși, Rubio a criticat recentul curs politic al Europei și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina, evidențiind decalajul dintre SUA și partenerii din alianță.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera eforturile de consolidare a propriilor apărări și vor depinde mai puțin de SUA. Teoretic, aceasta coincide cu poziția lui Trump, care a așteptat ca Europa să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Washingtonul va menține însă umbrela nucleară asupra Europei, conform pactului NATO.
La conferință, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au exprimat angajamentul față de un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. O apărare internă mai robustă ar oferi, de asemenea, o protecție împotriva unei eventuale distanțări a SUA. Merz a subliniat că este esențial ca Europa să își asigure propria securitate în lumina incertitudinilor din relațiile transatlantice.
Merz a anunțat că a început discuții cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, având în vedere că Franța deține singura forță de descurajare nucleară cu adevărat independentă din Europa. Marea întrebare pentru Europa este dacă liderii vor reuși să pună în aplicare planurile de dezvoltare a noilor sisteme de arme, având în vedere că cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ, cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina.
Țările europene formează consorții pentru a construi sisteme complexe de armament. Recent, miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru dezvoltarea rachetelor „deep strike”. Totuși, unele proiecte paneuropene importante se confruntă cu dificultăți în a demara, cum ar fi proiectul franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS, care este în așteptare din cauza disputelor interne.
În timpul conferinței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat gravitatea situației, evidențiind că armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le contracareze. Merz a declarat că discuțiile despre o forță nucleară europeană de descurajare sunt esențiale în contextul amenințării rusești, afirmând că Europa trebuie să devină o putere geopolitică.
Macron a reiterat necesitatea reorganizării arhitecturii de securitate europene, adaptându-se la noile realități globale. De asemenea, a subliniat că Europa nu mai poate depinde exclusiv de Statele Unite pentru apărarea sa, mai ales în contextul în care SUA nu pot acționa singure în fața provocărilor internaționale.
În concluzie, liderii europeni caută să își croiască o cale independentă, în ciuda provocărilor din relațiile cu Washingtonul, subliniind importanța unei Europe mai autonome în domeniul securității.
