Evaluarea Strategiei Naționale de Apărare: Cetățeanul – un „colaborator implicat”
Noua Strategie Națională de Apărare este un document ambițios care promite transformarea cetățeanului într-un „partener activ” al statului, iar corupția devine din nou o prioritate. În cele 40 de pagini, se prezintă o listă impresionantă de aspirații, cum ar fi modernizarea armatei române, programe de educație destinate formării cetățenilor cu gândire critică și rezistenți la propagandă, implicarea serviciilor secrete în combaterea corupției și creșterea bugetului de apărare la 5% din PIB până în 2035.
Politologul Andrei Țăranu a analizat documentul, concluzionând că acesta reprezintă o „colecție de dorințe, multe dintre ele legitime și rezonabile, dar marea majoritate ar putea să se transforme în politici publice și nu par a putea deveni directive concrete.”
Corupția și serviciile secrete – limitele ambigue ale implementării
Cea mai controversată propunere a strategiei este introducerea serviciilor de informații în lupta anticorupție, după ce Decizia 51 a Curții Constituționale din 2016 a interzis SRI-ului să efectueze interceptări în dosarele DNA. Documentul oficial prevede: „Limitarea drastică a corupției prin implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție.”
Președintele Nicușor Dan a explicat că rolul serviciului de informații este să producă informații consistente, astfel încât, odată transmise parchetului, serviciul de informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune. El a subliniat necesitatea detaliilor în planul de implementare care să explice aceste aspecte.
Andrei Țăranu a afirmat că, pentru a ajuta la combaterea corupției, este esențial să existe instituții care să controleze serviciile de informații. „Cine sunt arbitrii arbitrilor? Aici este adevărata întrebare – cine poate să controleze controlorii?”, a spus el, subliniind riscurile de a reveni la scandalurile anterioare.
Conceptul de „independență solidară”
Conceptul central al noii Strategii Naționale de Apărare este „independența solidară”, care riscă să rămână doar o expresie într-un document oficial. România își va urmări responsabil propriile interese, manifestându-se ca un asociat loial al partenerilor și aliaților. Documentul afirmă că „adevărata independență nu se poate priva de loialitate” și că România are suficientă maturitate să gândească și să decidă pentru sine, dar să rămână loială aliaților săi.
Cetățeanul ca partener activ – o promisiune fără cadru concret
Strategia propusă readuce în prim-plan ideea implicării active a cetățeanului în problemele „cetății”. Documentul subliniază că securitatea națională „nu este doar despre instituții, ci rezultatul unui efort colectiv în care cetățenii au un rol activ.”
Politologul Andrei Țăranu a observat că, pentru ca cetățeanul să fie un partener activ, ar trebui să existe un cadru care să explice drepturile și datoriile fiecăruia. „Statul este tot mai retras din existența cetățeanului”, a adăugat el, subliniind necesitatea reintrării statului în viața cetățeanului.
Multe obiective generale
Strategia promite „ridicarea nivelului culturii de securitate a populației” și „comunicarea publică permanentă și coordonată privind riscurile la adresa securității naționale”, dar se desprind multe întrebări despre aplicabilitatea acestor propuneri. Andrei Țăranu a caracterizat documentul mai degrabă ca un „draft”, așteptându-se la un conținut mai aplicat.
Documentul cuprinde o listă impresionantă de obiective, precum „creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB”, „modernizarea armatei României”, „digitalizarea accelerată”, „asigurarea stabilității și dezvoltării economice a Republicii Moldova” și „promovarea companiilor românești în străinătate”. Fiecare minister va trebui să propună propriile politici și programe pentru implementarea acestor obiective.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut lipsa de detaliu, anunțând un plan de implementare care nu va avea caracter public, dar va stipula atribuțiile instituțiilor și termenele de realizare.
Amprenta fiecărui președinte – de la Băsescu la Dan
Comparația cu strategiile anterioare arată cum fiecare președinte și-a impus viziunea asupra documentelor de securitate. Traian Băsescu a introdus corupția ca amenințare la adresa securității naționale în 2005, în timp ce Klaus Iohannis a mutat accentul pe amenințările din est în 2015 și 2020, vorbind despre Rusia ca o amenințare directă.
Acum, Nicușor Dan readuce corupția la rang de securitate națională, afirmând că poate fi limitată prin implicarea serviciilor de informații, discutând despre războiul hibrid dus de Rusia și despre nevoia de înarmare modernă.
Strategia Națională de Apărare urmează să fie discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 24 noiembrie, iar până la sfârșitul lunii, va fi susținută de Nicușor Dan în Parlamentul României.
