Prețurile au luat-o razna după majorarea TVA-ului din 1 august 2025: impactul asupra alimentelor
Majorarea TVA-ului, intrată în vigoare la 1 august 2025, a generat ajustări semnificative de prețuri în economie, cu efecte variate între alimente și bunuri nealimentare. O analiză detaliată a Băncii Naționale a României arată că alimentele și bunurile nealimentare au reacționat diferit în ceea ce privește rapiditatea și intensitatea modificărilor de preț, într-un mediu economic marcat de incertitudini și presiuni inflaționiste.
Reforma fiscală adoptată de Guvern a prevăzut creșterea tuturor cotelor de TVA cu două puncte procentuale. Cota redusă aplicată cărților, manualelor, publicațiilor, lemnelor de foc și energiei termice a crescut de la 5% la 11%, iar cota aplicată alimentelor, medicamentelor și produselor de bază a fost majorată de la 9% la 11%. De asemenea, cota standard pentru bunurile nealimentare și băuturile alcoolice a fost ridicată de la 19% la 21%.
Conform analizei BNR, care se bazează pe date colectate aproape zilnic între martie 2024 și septembrie 2025, au fost monitorizate aproximativ 66.000 de produse, împărțite egal între alimentare și nealimentare, din trei lanțuri mari de supermarketuri. Aproape nouă milioane de observații au oferit o imagine detaliată asupra modului în care comercianții își ajustează prețurile în urma unor șocuri fiscale. De regulă, circa 2,9% dintre prețurile din această bază de date se modifică într-o zi obișnuită, iar pentru alimente, acest procent ajunge la 3,3%, comparativ cu doar 2,4% pentru bunurile nealimentare.
Vara anului 2025 a schimbat semnificativ această dinamică. Începând cu iunie 2025, în contextul discuțiilor privind consolidarea fiscală și al scumpirii energiei electrice de la 1 iulie, comercianții au început să își ajusteze strategiile de prețuri mai frecvent. În perioada iunie–septembrie, frecvența modificărilor de preț a depășit 5% pe zi, atingând 6% pentru alimente și 4,1% pentru bunurile nealimentare.
Reacția rapidă a prețurilor alimentelor
Data de 1 august, momentul oficial al creșterii TVA-ului, a dus la o reacție puternică în prețurile alimentelor: aproape 80% dintre acestea au înregistrat modificări de preț în acea zi. Creșterea medie a prețurilor a fost de aproximativ 1,77%, aproape de ceea ce ar fi rezultat din majorarea cotei TVA de la 9% la 11%. Peste trei sferturi dintre ajustări s-au situat în intervalul 1,5-2 procente, exact marja care reflectă transmiterea fiscală. Cu toate acestea, pentru circa 8% dintre produsele scumpite, creșterea a fost mai mică decât ar fi justificat noul TVA, în timp ce aproximativ 13% au avut scumpiri care au depășit nivelul sugerat de modificarea fiscală.
Transmiterea întârziată în zona bunurilor nealimentare
Bunurile nealimentare au avut o reacție semnificativ mai lentă. Doar un sfert dintre acestea și-au modificat prețul în prima zi de aplicare a noilor cote de TVA. Structura ajustărilor a fost mai dispersată: aproape 30% dintre scumpiri au depășit pragul de 2%, în timp ce doar 55% s-au încadrat în intervalul teoretic aferent creșterii TVA. BNR sugerează că bunurile nealimentare au tendința de a avea scumpiri mai ample, iar modificările sezoniere ale prețurilor în lunile septembrie și octombrie au dus la amânarea transferării complete a presiunilor fiscale.
Inflația din august și diferențele între categorii
Indicatorii oficiali de prețuri confirmă observațiile din analiza BNR. În august, alimentele s-au scumpit cu aproximativ 2,5% față de luna precedentă, o creștere ușor peste nivelul matematic al transmiterii TVA, indicând o transmitere aproape integrală a șocului fiscal. În contrast, bunurile nealimentare au înregistrat o creștere lunară de 1,6%, sub ceea ce ar fi rezultat doar din creșterea cotei TVA. Acest comportament diferit evidențiază faptul că transmiterea fiscală în zona nealimentară este mai lentă, mai fragmentată și influențată de dinamica specifică piețelor.
