Foc și distrugere: vara europeană aduce o lecție dură pentru viitor
Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă vară de la începutul măsurătorilor, cu temperaturi ale aerului cu 2,5°C peste media ultimului deceniu, conform unui raport al serviciului european Copernicus. La nivelul întregului continent, vara a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată. Valurile repetate de căldură au provocat moartea a zeci de mii de oameni, au distrus recolte și au dus la oprirea unor centrale electrice.
Căldura sufocantă care a persistat în vestul Europei în această vară a fost cea mai intensă înregistrată vreodată. Mai mult de jumătate din continent a fost afectată de un stres termic „foarte puternic”, cu temperaturi resimțite de peste 38°C. Temperaturile aerului la suprafață din vestul Europei, înregistrate între iunie și august, au fost cu 2,5°C peste media ultimului deceniu, potrivit datelor publicate de serviciul de monitorizare a climei Copernicus al Uniunii Europene.
El Niño și efectele sale
Aceste constatări vin în contextul intensificării fenomenului El Niño, care atinge o forță fără precedent, crește temperaturile globale și amplifică fenomenele meteorologice violente din America de Sud până în Australia. Acest fenomen natural de încălzire a apelor oceanice ar putea provoca aproape o jumătate de milion de decese suplimentare asociate căldurii până în februarie. În Europa, efectele El Niño se resimt în principal indirect, prin scumpirea alimentelor și creșterea inflației.
Valuri de căldură extreme
Raportul arată că, în 17 zile din această vară, temperaturile au depășit 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. În 2003, un an marcat de căldură extremă, acest lucru s-a întâmplat în 11 zile, iar în 2025, în doar șapte. Căldura intensă a dus la un număr record de 13 zile cu stres termic „foarte puternic” în vestul Europei. Condițiile meteorologice specifice verii au apărut neobișnuit de devreme, cu un val puternic de căldură la sfârșitul lunii mai. Temperaturile ridicate au persistat inclusiv în septembrie.
Consecințele devastatoare
Efectele combinate ale căldurii extreme, secetei și incendiilor au fost deosebit de distrugătoare. Temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins, de asemenea, niveluri record, iar râurile continentului au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. Vremea caniculară și seceta extinsă au favorizat propagarea incendiilor de vegetație. În 2026, condițiile meteorologice care favorizează incendiile au fost cele mai severe înregistrate vreodată, afectând 680.000 de hectare, plasând anul 2026 pe locul al treilea în clasamentul celor mai grave bilanțuri pentru această perioadă a anului.
Fumul generat de aceste incendii a eliberat în aer cu 30% mai multe particule fine decât media ultimelor două decenii. Schimbările climatice au dus la o creștere a numărului și intensității fenomenelor meteorologice extreme, doborând recorduri la nivel local, regional și continental.
Avertismente pentru viitor
Pentru a limita încălzirea și a proteja populația de căldură, experții le-au cerut guvernelor să renunțe la arderea combustibililor fosili, să asigure umbrirea clădirilor, să extindă spațiile verzi din orașe și să instaleze sisteme de aer condiționat în spitale, școli și centre de îngrijire.
