Alegeri anticipate în ceață: Ce s-ar întâmpla dacă Parlamentul s-ar desființa mâine?
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a subliniat că România nu este pregătită din punct de vedere legislativ pentru organizarea unor alegeri parlamentare anticipate. Criza politică recentă a readus în discuție procedura de dizolvare a Parlamentului și organizarea unui nou scrutin, însă aceasta este reglementată doar la nivel constituțional, fără o lege clară care să reglementeze desfășurarea efectivă a alegerilor.
În ultimele săptămâni, parlamentari din diferite partide au discutat despre posibilitatea organizării de alegeri anticipate ca soluție pentru depășirea crizei politice apărute după destrămarea coaliției de guvernare. Adrian Țuțuianu a atras atenția că nu există un act normativ care să stabilească termenele pentru campania electorală, înscrierea candidaților sau organizarea scrutinului. „Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră”, a declarat Țuțuianu. El a adăugat că AEP trebuie să propună o soluție, având în vedere că un eveniment electoral neanticipat ar putea apărea oricând.
România, aproape de anticipate în 2020
România a fost foarte aproape de organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în 2020, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban. După demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură în februarie 2020, s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, dar planul a fost abandonat din cauza pandemiei de COVID-19. În acel an, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind alegerile anticipate, care a fost ulterior declarată neconstituțională. Țuțuianu a subliniat necesitatea unui capitol distinct într-un viitor Cod Electoral dedicat alegerilor anticipate, deoarece Constituția obligă la rezolvarea crizei în termen de trei luni, ceea ce implică modificări în termenele, constituirea birourilor electorale, organizarea circumscripțiilor și durata campaniei electorale.
AEP: „Instituțiile ar fi luate prin surprindere”
Șeful AEP a recunoscut că instituțiile statului ar fi surprinse dacă Parlamentul ar fi dizolvat în actualul context politic. „Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP ar trebui să scoată pe masă o reglementare în câteva zile, astfel încât să ne putem încadra în termenul constituțional”, a explicat Țuțuianu. El a adăugat că ar fi aproape imposibil să se respecte procedurile legale fără o ordonanță de urgență, care ar putea fi considerată neconstituțională.
Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului
Constituția României prevede două articole care stabilesc cadrul pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Articolul 89 stipulează că Președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. De asemenea, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an, nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și nici în timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război. Articolul 63 prevede că alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
România nu a avut niciodată alegeri anticipate după 1989
În România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Procedura constituțională presupune o criză politică prelungită, iar în momentele în care s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat să evite alegerile anticipate pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen.
