Legătura dintre dietă și microbiomul pielii
Pielea și părul, aflate la suprafața corpului, interacționează constant cu factorii de mediu, servind ca bariere de protecție fizice și biologice prin intermediul microbiotei specifice. Deși se discută frecvent despre microbiota intestinală și rolurile sale esențiale pentru sănătatea organismului, microbiota cutanată primește mult mai puțină atenție. Dieta, stilul de viață și obiceiurile de îngrijire a pielii sunt factori modificabili care influențează activitatea glandelor sebacee, secreția de sebum, sănătatea și aspectul pielii.
Pe parcursul verii, pielea și părul trebuie să se apere de temperaturile ridicate, praf, transpirație, nisip, apă de mare și poluanți. Microorganismele care trăiesc pe pielea noastră protejează organismul de alte microorganisme patogene. Cercetările sugerează că microbiota cutanată joacă un rol în „educarea” limfocitelor T din piele, ajutându-le să recunoască patogenii.
Bacteriile rezidente pe piele se hrănesc cu sebumul produs de glandele sebacee, eliberând acizi grași și acid lactic la suprafața epidermei. Acești compuși, împreună cu transpirația și uleiurile naturale, mențin un pH acid (între 4,5 și 5,5), ceea ce împiedică dezvoltarea patogenilor, cum ar fi Staphylococcus aureus.
Utilizarea dezinfectanților, săpunurilor și detergenților duri poate altera compoziția microbiotei, crescând pH-ul pielii și slăbind funcția de barieră, ceea ce duce la deshidratare. Perturbarea echilibrului microbiotei cutanate și vătămările fizice sau chimice pot provoca diverse afecțiuni cutanate. De asemenea, vătămarea extinsă a pielii, cum ar fi în cazul arsurilor grave, poate afecta capacitatea de detoxifiere a organismului.
Activitatea glandelor sebacee și sudoripare
Compoziția microbiotei cutanate este influențată de factori externi și interni, precum vârsta și sexul. Pielea fătului este sterilă, iar colonizarea cu bacterii începe în timpul nașterii și continuă în primii ani de viață. Schimbări semnificative au loc și în perioada pubertății, când activitatea glandelor sebacee și sudoripare crește sub influența hormonală.
Testosteronul stimulează creșterea glandelor sebacee și secreția de sebum, iar estrogenii și progesteronul contribuie la echilibrarea acestor efecte. La băieți, secreția de testosteron este maximă în perioada pubertății, favorizând apariția acneei. La fete, estrogenii echilibrează efectele testosteronului, iar progesteronul stimulează producția de lipide, explicând modificările aspectului pielii pe parcursul ciclului menstrual.
Sebumul are două roluri esențiale: menține funcția de barieră cutanată și oferă protecție antimicrobiană. De asemenea, cercetătorii sugerează că sebumul ar putea proteja și împotriva radiației UV.
Activitatea glandelor sebacee este determinată genetic; aproximativ 25% dintre adulți au un ten gras, iar 50% au un ten mixt, predispuse la acnee, dermatită seboreică și alopecia androgenetică. Tenurile cu secreție scăzută de sebum sunt vulnerabile la dermatită atopică, psoriazis și hidradenită supurativă.
Grăsimile din sebum, care includ trigliceride (57,5%), esteri de ceară (26%), squalenă (12%) și colesterol, formează un film protector la suprafața epidermei. Sub acțiunea radiațiilor UV, aceste grăsimi pot oxida, provocând formarea comedoanelor deschise, adică a punctelor negre.
Efectele dietei asupra pielii
Dieta, stilul de viață și obiceiurile de îngrijire a pielii sunt factori care influențează activitatea glandelor sebacee și sănătatea pielii. Spălarea excesivă și exfolierea agresivă pot stimula secreția compensatorie de sebum. Utilizarea agenților de spălare nepotriviți poate duce la uscarea excesivă sau la ineficiența în îndepărtarea excesului de sebum. Este esențială alegerea produselor de curățare adecvate tipului de ten.
Dieta influențează pielea în moduri complexe. Dietele hipercalorice furnizează substrat metabolic pentru sinteza de sebum și testosteron, ceea ce poate favoriza acneea. Pe de altă parte, restricția calorică ajută la inhibarea secreției de sebum.
Pentru sănătatea pielii, este necesară o protecție antioxidantă și moleculele necesare sintezelor proteice, obținute din alimentație sau aplicate topic. Alimentele bogate în proteine, vitamina C, beta-caroten, probiotice, vitamina E, polifenoli și antioxidanți contribuie la sănătatea pielii.
Consumul a cel puțin cinci căni de apă pe zi este esențial pentru asigurarea mediului necesar reacțiilor biochimice din corp și din piele, precum și pentru înlocuirea pierderilor, în special pe timpul verii.