Misterul morții a peste 300 de pui de balenă în Patagonia: Ce rol joacă pescărușii în această enigmă
O mortalitate fără precedent în rândul balenelor australe stârnește îngrijorarea cercetătorilor din Argentina, după ce numărul exemplarelor tinere găsite moarte pe coastele Peninsulei Valdés a depășit recordul înregistrat în 2012. Analizele de laborator au identificat o bacterie patogenă care ar putea fi implicată în decese, dar specialiștii caută să înțeleagă de ce infecția s-a răspândit atât de puternic în acest an.
Bacteria a fost identificată pentru prima dată la puii de balenă australă în 2013, însă cercetătorii nu știu ce s-a schimbat în 2026 pentru a provoca un episod de mortalitate atât de amplu. Carla Fiorito, cercetătoare la Centrul pentru Studiul Sistemelor Marine (CESIMAR), subliniază că relația dintre organismele vii și agenții patogeni este în continuă schimbare, iar amploarea fenomenului sugerează o modificare a echilibrului dintre bacterie, animalele infectate și mediul înconjurător.
Numărul record de pui morți
Primele cadavre au fost descoperite în luna iunie pe plajele Peninsulei Valdés, în provincia Chubut, pe coasta nordică a Patagoniei. Descoperirile au coincis cu începutul sezonului de reproducere, care se încheie în decembrie. În mod obișnuit, mortalitatea puilor poate ajunge la 20-30% dintr-o generație din diverse cauze, inclusiv infecții. Totuși, pierderile înregistrate în acest an sunt neobișnuit de mari.
În septembrie, cercetătorii de la Laboratorul pentru Mamifere Marine din cadrul CESIMAR au observat 409 pui dintr-un total de 1.375 de balene australe. Cu peste 300 de decese deja înregistrate, amploarea fenomenului provoacă îngrijorare. Bilanțul final va fi publicat în decembrie de Programul de Monitorizare a Sănătății Balenelor Australe.
Bacteria Erysipelothrix rhusiopathiae
Din cauza numărului neobișnuit de mare de decese, cercetătorii au decis să analizeze probele mai devreme decât în anii anteriori. Víctor Fratto, directorul Programului de Salvare a Faunei Sălbatice Native, a explicat că rezultatele indică o infecție bacteriană numită erizipel. Aceasta poate provoca infecții mortale, afectând pielea și, în formele severe, se poate răspândi prin sânge, provocând infecții sistemice și afectarea organelor vitale.
Bacteria Erysipelothrix rhusiopathiae nu afectează doar balenele, ci se găsește în mediile marine și la numeroase specii, inclusiv pești, crustacee și păsări. Porcii sunt unul dintre rezervoarele sale naturale. Cercetătorii subliniază că simpla prezență a bacteriei nu înseamnă neapărat că un animal este bolnav. Există multe necunoscute privind tulpinile bacteriene prezente la balene, frecvența lor la exemplarele sănătoase și răspândirea în mediul înconjurător.
Rolul pescărușilor în răspândirea infecției
Puii de balenă sunt deosebit de vulnerabili deoarece sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat și petrec mai mult timp la suprafața apei, fiind astfel expuși atacurilor pescărușilor. Una dintre principalele ipoteze investigate de specialiști este că pescărușii ar putea transmite bacteria între balene. Potrivit lui Víctor Fratto, păsările ciugulesc pielea de pe spatele balenelor, provocând răni prin care bacteria poate pătrunde în organism.
Agentul patogen ar putea exista deja pe pielea balenelor sau ar putea fi transportat pe ciocul păsărilor care au atacat anterior balene infectate. Atacurile pescărușilor dominicani (Larus dominicanus) asupra balenelor australe au fost observate pentru prima dată în Peninsula Valdés în anii 1970, iar acest comportament a devenit tot mai frecvent de-a lungul decadelor, favorizat de disponibilitatea hranei provenite din activitățile de pescuit.
Cu toate acestea, atacurile pescărușilor nu explică pe deplin mortalitatea excepțională din 2026, deoarece fenomenul există de zeci de ani. Cercetătorii intenționează să preleveze probe de la pescăruși pentru a verifica prezența bacteriei și a identifica eventuale măsuri de gestionare a problemei. Biologul marin Diego Rodríguez consideră că investigațiile trebuie extinse asupra altor specii din ecosistem pentru a înțelege modul în care bacteria circulă între animale.
Ce s-a schimbat în 2026?
Principală întrebare a oamenilor de știință este de ce o bacterie deja prezentă în ecosistem a provocat acum un număr atât de mare de decese. Cercetătorii iau în considerare posibilitatea ca mai mulți factori să fi acționat simultan. Modificările temperaturii apei, ale salinității, acidității sau precipitațiilor ar putea influența condițiile în care se dezvoltă infecția. O altă ipoteză vizează disponibilitatea hranei, care poate afecta starea de sănătate a femelelor și rezistența puilor.
Specialiștii analizează și posibilitatea ca bacteria să fi suferit modificări, inclusiv prin apariția unei tulpini mai virulente sau prin răspândirea unui alt serotip. Fenomenul climatic El Niño ar putea avea, de asemenea, un rol, influențând condițiile oceanografice și resursele de hrană, deși nu există suficiente dovezi pentru a stabili o legătură directă.
Consecințele mortalității record
Deocamdată, specialiștii nu pot determina impactul pe termen lung asupra populației de balene australe. Diego Rodríguez avertizează că pierderea unei proporții atât de mari de pui într-un singur sezon ar putea avea consecințe demografice, deoarece generația afectată va fi slab reprezentată în populația adultă din anii următori. Mariano Coscarella, cercetător la CESIMAR, adoptă o poziție mai prudentă, subliniind că balenele australe sunt animale foarte longevive, iar puii reprezintă doar o parte din populația totală.
Un singur sezon cu mortalitate excepțională nu înseamnă neapărat că populația speciei va intra în declin. Repetarea unor asemenea episoade în ani consecutivi ar reprezenta însă un motiv serios de îngrijorare. Fenomenul ridică și probleme de sănătate publică, deoarece bacteria poate infecta oamenii, de obicei prin răni ale pielii. Cadavrele balenelor ar putea reprezenta un risc pentru persoanele care intră în contact cu ele, iar expunerea la apa mării din zona afectată ar putea constitui, de asemenea, o posibilă cale de infectare.
