Motivările prescripției, conform judecătorilor intervievați de CSM
Majoritatea judecătorilor care au răspuns chestionarului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) consideră că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale (CCR) au condus, de cele mai multe ori, la prescripția răspunderii penale. Schimbarea completurilor de judecată este percepută ca fiind o cauză semnificativă a prescripției de către un număr mic de judecători respondenți.
CSM a transmis pe 23 decembrie prima analiză a chestionarului aplicat judecătorilor, care a inclus 20 de întrebări. Judecătorii au evaluat mai multe posibile cauze ce au dus la intervenirea prescripției răspunderii penale, acordând 5 calificative: 1 – nu este cazul; 2 – impact redus; 3 – impact mediu; 4 – impact ridicat; 5 – impact foarte ridicat.
Conform CSM, principalele cauze cu impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 și 5) asupra intervenției prescripției răspunderii penale sunt: pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile CCR. Judecătorii au perceput motivul referitor la modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenței completului ca având un impact minim, ceea ce generează o percepție greșită în rândul publicului și decredibilizează justiția.
Judecătorii au semnalat, de asemenea, probleme reale în justiție, apreciind că volumul ridicat de activitate și lipsa normării activității afectează direct actul de justiție. Peste 50% dintre judecători consideră că practicile administrative ale autorităților publice, care contribuie la inflația de cauze, și neimplementarea propunerilor de eficientizare a activității judiciare sunt probleme care impactează activitatea instanțelor.
CSM a subliniat că schemele insuficiente de judecători și grefieri afectează activitatea instanțelor, dat fiind numărul ridicat de cauze. Blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru anii 2025-2026 este o problemă suplimentară care agravează situația existentă. În plus, lipsa asistenților judecătorilor și a unor sedii adecvate, împreună cu sălile de judecată insuficiente, au fost raportate de peste 60% dintre judecători.
CSM a constatat o scădere constantă a atractivității profesiei de judecător, reflectată în statisticile anuale ale concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în special în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept se îndreaptă către alte cariere juridice.
Un număr de 1.808 judecători au completat chestionarul, indicând problemele sistemului judiciar care sunt insuficient abordate. Peste 98% dintre judecători au simțit o campanie publică împotriva justiției, iar 67% dintre aceștia susțin pozițiile publice ale CSM. 2.583 de judecători din România, reprezentând peste 56% din totalul celor în funcție, au participat la chestionar, cu aproape jumătate optând pentru anonimat.
