Nutriția esențială pentru a înfrunta răceala și gripa
Răceala este cauzată de peste 200 de virusuri, cele mai comune fiind rinovirusurile și unele coronavirusuri, altele decât cele care determină COVID-19. Gripa, pe de altă parte, este provocată de virusurile gripale A, B și C. Atât în cazul răcelii, cât și al gripei, organismul este solicitat energetic și funcțional, ceea ce face ca odihna, hidratarea și alimentația să fie extrem de importante. Este esențial să se evite alcoolul, fumatul și consumul de cafea, deoarece alimentația săracă în nutrienți, bazată predominant pe produse ultraprocesate, are un impact negativ asupra imunității.
Răceala și gripa, care apar adesea în anotimpul rece, prezintă unele manifestări similare, dar implică riscuri diferite. Gripa poate provoca complicații mai severe și se instalează brusc, spre deosebire de răceli, ale căror simptome se dezvoltă treptat. Nasul înfundat sau cu secreții este mai frecvent în cazul răcelii, în timp ce gripa este caracterizată prin febră (temperatură de 37,8°C sau mai mare) ce poate dura până la patru zile, dureri musculare, frisoane, stare de oboseală, slăbiciune și dureri de cap. De asemenea, gripa poate include stări de vomă și, uneori, diaree, simptome rare în cazul răcelii.
În general, răceala nu produce complicații, cu excepția persoanelor cu astm, la care crizele se pot intensifica. Gripa, însă, poate conduce la pneumonie și infecții bacteriene ce necesită spitalizare. Transmiterea se realizează pe cale aeriană, prin contact cu persoane infectate sau cu suprafețe contaminate.
Copiii sunt mai predispuși decât adulții la infecții respiratorii, deoarece sistemul lor imunitar este în dezvoltare. Până la vârsta de 2 ani, un copil poate răci de până la 10 ori pe an. De asemenea, copiii nu se protejează la fel de bine ca adulții, neacoperind gura atunci când tușesc sau strănută și nefiind consecvenți în spălarea mâinilor după ce ating diverse obiecte.
Nu există medicamente care vizează în mod direct agenții patogeni ai răcelilor sau gripei; se administrează doar medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Antibioticele nu sunt prescrise decât în caz de suprainfectare bacteriană. Răcelile și gripa fiind infecții virale, antibioticele nu au efect curativ. Medicamentele recomandate includ antiinflamatoare (pentru ameliorarea durerilor), decongestionante, antihistaminice (pentru calmarea strănutului și reducerea secrețiilor nazale), antitusive și expectorante. În cazul gripei, se pot administra medicamente antivirale pentru adulți și copii peste 12 ani.
Menținerea microorganismelor benefice
Suplimentele alimentare și plantele medicinale pot ajuta la prevenirea infecțiilor și la facilitarea recuperării, având un rol critic în activitatea celulelor imunitare. Nutrienții esențiali includ zincul, vitamina C, vitamina D, seleniul, fierul, echinaceea, sucul de soc și usturoiul. În această perioadă, odihna, hidratarea și alimentația sunt cruciale, iar evitarea alcoolului, fumatului și a cafelei este recomandată.
O dietă săracă în nutrienți, bazată pe produse ultraprocesate, afectează negativ imunitatea. O alimentație bogată în zahăr, făină albă și carne roșie, dar săracă în legume, fructe și cereale integrale, poate conduce la inflamație cronică, în special în intestinul subțire, care este esențial pentru activitatea imunitară și sinteza compușilor antimicrobieni.
O dietă bogată în fibre provenite din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase precum lintea, năutul, fasolea, edamame, lupinul și mazărea susține creșterea și menținerea microorganismelor benefice. Aceste fibre, numite prebiotice, constituie hrană pentru probioticele rezidente în intestin. Alimentele probiotice, cum ar fi iaurtul, kefirul, murăturile (varza murată, castraveții murați), tempehul, pasta miso și iaurturile vegetale cu culturi active, contribuie la creșterea populației bacteriene intestinale.
O alimentație variată poate preveni deficitele nutriționale și asigura aportul de micronutrienți implicați în imunitate.
