Fost lider al Poliției Române și partenera sa, trași la răspundere pentru obținerea ilegală a datelor sensibile și incitare la infracțiuni
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a mai multor inculpați, printre care un fost comisar-șef de poliție și două angajate ale unei instituții bancare, într-un dosar care vizează accesarea ilegală a sistemelor informatice, divulgarea de informații confidențiale și obținerea unor avantaje economice necuvenite. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.
Acuzațiile formulate de procurorii anticorupție
Principalul inculpat este Cristinel Stanciu, comisar-șef de poliție la data faptelor, încadrat în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău și ulterior director adjunct al Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Potrivit rechizitoriului, acesta este acuzat de:
- instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în cinci acte materiale;
- instigare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în patru acte materiale;
- instigare la tentativă de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu erau destinate publicității.
În același dosar au fost trimiși în judecată:
- Staniciu Rossana Ramona (S.R.R.), angajată a unei sucursale bancare, pentru acces ilegal la un sistem informatic, divulgarea de informații nepublice și permiterea accesului unor persoane neautorizate la date confidențiale;
- Baroian Stela (B.S.), persoană fără calitate specială, pentru acces ilegal la un sistem informatic;
- Voicu Silviu Petre (V.S.P.) și Răchițean Claudia Larisa (R.C.L.), pentru mărturie mincinoasă.
Modul de obținere a informațiilor protejate de secretul bancar
Procurorii DNA arată că, în perioada noiembrie 2023 – aprilie 2025, Cristinel Stanciu ar fi determinat-o pe soția sa, Rossana Stanciu, să acceseze fără drept sistemele informatice ale băncii la care aceasta era angajată. Prin aceste accesări ar fi fost obținute date și informații confidențiale despre persoane fizice și societăți comerciale, informații protejate de secretul bancar.
Conform anchetatorilor, datele respective ar fi fost folosite de Cristinel Stanciu în interesul a trei societăți comerciale deținute de familia sa. DNA susține că, prin utilizarea acestor informații nepublice, firmele respective ar fi obținut un avantaj semnificativ, constând în eliminarea riscului de a contracta cu operatori economici aflați în insolvență sau cu un grad ridicat de risc financiar, avantaj inaccesibil altor competitori de pe piață.
Episod distinct: informații despre propriul dosar DNA
Rechizitoriul descrie și un episod separat, petrecut la data de 27 mai 2024. Atunci, inculpata B.S., angajată a aceleași bănci, la solicitarea lui S.R.R., care ar fi acționat la rândul său la instigarea lui Cristinel Stanciu, ar fi accesat ilegal sistemul informatic al instituției financiare. Datele vizate ar fi avut legătură cu solicitările oficiale formulate de DNA în dosarul penal în care erau efectuate cercetări față de Cristinel Stanciu, inclusiv informații despre tranzacțiile financiare ale acestuia și ale altor persoane.
Potrivit procurorilor, aceste informații ar fi fost necesare inculpatului pentru a anticipa sau preveni eventuale acțiuni judiciare care ar fi putut conduce la angajarea răspunderii sale penale.
Acuzații de mărturie mincinoasă
În ceea ce îi privește pe inculpații V.S.P. și R.C.L., DNA arată că, în cursul audierilor, aceștia ar fi făcut afirmații necorespunzătoare adevărului cu privire la fapte și aspecte esențiale din anchetă, motiv pentru care au fost trimiși în judecată pentru mărturie mincinoasă.
Informații de context apărute în spațiul public
Pe fondul acestui dosar, în spațiul public au reapărut informații mai vechi privind relațiile personale și profesionale din cadrul IPJ Buzău. Acestea au fost vehiculate într-o postare publică a fostului deputat Adrian Mocanu, care a susținut că mai mulți ofițeri din conducerea inspectoratului s-ar afla în relații de rudenie sau de cumetrie.
Potrivit acestor afirmații, Cristinel Stanciu ar fi finul lui Laurențiu Pantazi, fost șef al IPJ Buzău, acesta din urmă fiind, la rândul său, cercetat în trecut de DNA pentru fapte de corupție. Totodată, se afirmă că Pantazi ar fi avut un rol determinant în promovarea lui Cristinel Stanciu, inclusiv prin acordarea calificativului „excepțional”, care ar fi facilitat ascensiunea profesională a acestuia.
De asemenea, se afirmă că Cristinel Stanciu ar fi cumătru cu Mihai Tărtăreanu, șef al Serviciului Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Buzău, și că ar fi avut influență în administrarea unei firme implicate în lucrări de transport, reparații și construcții la Barajul Siriu. Aceste informații provin din declarații publice și surse neoficiale și nu fac obiectul rechizitoriului DNA în dosarul trimis la Tribunalul București.
Sprijinul Direcției Generale Anticorupție
În instrumentarea cauzei, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție. Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
